Ilie Bolojan subliniază necesitatea unei reforme fiscale prin reducerea cheltuielilor statului, care ar trebui să depășească creșterea veniturilor, și evidențiază importanța luptei împotriva evaziunii fiscale.
Ilie Bolojan subliniază necesitatea reducerii cheltuielilor statului, care trebuie să depășească creșterea veniturilor, în special în contextul presiunilor financiare și al subfinanțării sistemului de sănătate. Măsurile propuse includ restructurări și o mai bună gestionare a fondurilor.
Articolul analizează provocările economice cu care se confruntă Guvernul român, conform declarațiilor BNR, evidențiind dificultățile de a atinge ținta de deficit bugetar de 7% și importanța mixului de măsuri fiscale.
Discuțiile politice recente arată divergențele între PSD și Nicușor Dan cu privire la numirea premierului și măsurile economice, inclusiv propunerea unui premier tehnocrat de către PSD și necesitatea reducerii deficitului.
Articolul discută despre divergențele dintre PSD și Nicușor Dan privind numirea noului premier, propunerile de măsuri economice și strategii pentru reducerea deficitului bugetar.
Nicușor Dan a propus o reformă fiscală în două etape, concentrându-se pe măsuri pentru deficit până în 30 iunie și strategii de construcție ulterior. Discuția a implicat reprezentanți ai organizațiilor patronale importante din România.
Articolul analizează execuția bugetară a României la patru luni, evidențiind provocările legate de plata pensiilor și salariilor, precum și necesitatea măsurilor de consolidare a veniturilor și reducerea cheltuielilor.
Daniel Dăianu afirmă că deficitul bugetar este o problemă profundă pentru România, subliniind că corectarea acestuia nu se poate realiza doar prin reducerea cheltuielilor, ci și prin creșterea veniturilor fiscale.
Daniel Dăianu avertizează că deficitul bugetar este o problemă gravă pentru România, menționând că corectarea acestuia nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, subliniind necesitatea creșterii veniturilor fiscale.
România se confruntă cu o gravă problemă de finanțare, iar un acord cu băncile și un împrumut de la populație sunt esențiale pentru a evita majorarea impozitelor și a asigura funcționarea statului. Analiza propune soluții pentru restructurarea împrumuturilor și reducerea cheltuielilor publice.
Analiza evidențiază nevoia urgentă a României de un acord financiar cu băncile și de un împrumut masiv de la populație pentru a evita majorările impozitelor și a stimula economia.
Economistul Radu Georgescu analizează perspectivele economice ale României, propunând două scenarii posibile pentru viitor: evitarea prăbușirii economice sau confruntarea cu greve și mișcări sociale. Articolul discută și implicațiile statutului de țară Junk.
Florin Cîțu avertizează că majorarea impozitelor, cum ar fi TVA-ul, va conduce la recesiune, subliniind că soluția corectă este reducerea cheltuielilor bugetare. El susține că România poate reduce deficitul fără a crește taxele.
Mugur Isărescu subliniază importanța restabilirii încrederii piețelor de capital, avertizând despre provocările reducerii deficitului și despre necesitatea unei abordări sustenabile, care să evite austeritatea severă.
Mugur Isărescu subliniază importanța restabilirii încrederii piețelor de capital, discutând despre măsuri de austeritate și distribuția costurilor ajustării în contextul economic actual al României.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că FMI nu are un rol activ în România și a subliniat importanța discuțiilor serioase despre corecția fiscală și reducerea deficitului. El a avertizat despre efectele recesioniste ale reducerii cheltuielilor publice.
Articolul analizează creșterea datoriei externe a României, care a depășit 205 miliarde euro în primul trimestru din 2025, și detaliază structura contului curent al balanței de plăți, precum și investițiile externe.
În primul trimestru din 2025, datoria externă a României a crescut la peste 205 miliarde de euro, iar contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit semnificativ. Analiza detaliată a structurii datoriei și a investițiilor directe oferă o imagine clară asupra economiei românești.
Analizăm deteriorarea rapidă a situației economice în România, evidențiată prin deficitul bugetar și declarațiile contradictorii ale guvernului. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ, generând îngrijorări în rândul economiștilor.
CTP Arad se confruntă cu o lipsă acută de șoferi de autobuz, deși oferă școlarizare gratuită. Directorul Claudiu Godja a subliniat dificultățile întâmpinate în recrutare, în special în contextul modernizării transportului public.
Vitamina B6, esențială pentru sănătate, joacă un rol vital în metabolism, dispoziție și producția de hemoglobină. Află beneficiile, sursele alimentare și simptomele deficitului de vitamina B6.
În martie 2025, România a înregistrat un deficit comercial semnificativ, cu importuri lunare de un miliard de euro, în timp ce exporturile au crescut. Băuturile și tutunul reprezintă singurele segmente cu surplus. Află mai multe despre structura comercială și impactul acesteia.
Articolul analizează datele recente privind comerțul exterior al României, evidențiind importurile semnificative de produse și exporturile notabile, inclusiv informații despre balanța comercială și sectoarele economice relevante.
România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Datoria guvernamentală a crescut la 54,8% din PIB, iar cheltuielile și veniturile guvernamentale au crescut comparativ cu anul precedent. Acest articol analizează datele recente de la Eurostat privind deficitul și datoria României.
România a încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Articolul analizează datoriile guvernamentale și impactul acestora asupra economiei naționale.