România se confruntă cu o situație fiscală delicată, iar noul Guvern va avea de gestionat un proces complex de consolidare fiscală pe termen lung. Această provocare apare în contextul unor perspective economice modeste și a unei fragmentări politice interne, potrivit analistilor economici.
Recenta alegere a lui Nicuşor Dan a redus, temporar, riscurile generate de incertitudinea politică, dar eficiența politicilor implementate rămâne incertă. Fragmentarea legislativului și polarizarea socială sunt aspecte care ar putea influența negativ activitatea guvernamentală, mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale viitoare.
Evoluțiile recente se aliniază cu evaluările anterioare, când ratingul României a fost confirmat la "BBB minus" cu o perspectivă negativă. Analiștii subliniază că instabilitatea politică ar putea amâna măsurile de consolidare fiscală până în a doua jumătate a anului 2025.
Deficitul bugetar a devenit un subiect central în negocierile pentru formarea noului Guvern. Nicuşor Dan a propus un deficit de 7,5% din PIB pentru anul curent, în timp ce planurile de consolidare fiscală sunt o prioritate urgentă în discuțiile coaliției.
Deficitul general guvernamental al României a crescut semnificativ, ajungând la 9,3% din PIB anul trecut, iar datoria publică este estimată să crească la 54,8% din PIB în 2024. În primele patru luni ale acestui an, deficitul bugetar s-a menținut la un nivel similar cu cel din anul precedent, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară.
Comisia Europeană a prognozat un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025, în absența unor schimbări în politicile actuale. Totodată, lipsa de creștere a PIB-ului în primele trimestre sugerează posibile riscuri asupra acestor estimări.
Chiar dacă fostul Guvern a implementat unele măsuri fiscale, rezultatele din 2024 indică faptul că vor fi necesare ajustări suplimentare. Măsurile de consolidare fiscală rezultate dintr-un acord de coaliție vor permite o evaluare detaliată a modului în care noul Guvern intenționează să abordeze deficitul în anii următori.
Intrările de fonduri europene rămân esențiale pentru creșterea pe termen scurt a economiei. O conducere pro-UE ar putea sprijini aceste intrări, dar implementarea cerințelor poate fi complicată de contextul politic actual. Deși Comisia Europeană nu a aplicat sancțiuni financiare României deocamdată, acestea rămân o posibilitate.
Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată pentru 15 august, când Fitch va evalua impactul planurilor de consolidare fiscală ale noului Guvern.
