Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat recent că reducerea cheltuielilor este recesionistă și nu este lipsită de efecte, subliniind că „nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului”. De asemenea, Isărescu a observat că în spațiul public se discută despre economie în termeni „excesivi”.
În cadrul unei conferințe de presă, Isărescu a fost întrebat despre un posibil pachet de consolidare bugetară și despre o eventuală colaborare cu FMI. Acesta a afirmat: „Nu, FMI nu are ce să facă în România. Bineînțeles că va veni la consultări. FMI asigură lichiditatea în valută în momentul în care există o criză valutară. Noi nu ne confruntăm cu o astfel de situație.”
Isărescu a continuat să explice că, deși rezerva valutară a scăzut, aceasta va crește datorită intrărilor de fonduri europene, iar guvernul se va împrumuta din nou, dacă va fi necesar. El a menționat că au fost discutate, împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană, variante pentru o reducere sustenabilă a deficitului, de sub un procent pe an în următorii 5-7 ani.
Guvernatorul BNR a subliniat importanța discuțiilor serioase despre corecția fiscală, menționând că nu a auzit o astfel de discuție în spațiul public: „Avem nevoie de o abordare serioasă, dar nu pot comenta până când noul guvern nu va prezenta pachetul pe care intenționează să-l adopte.”
Isărescu a accentuat că reducerea cheltuielilor publice nu este fără efecte, avertizând că aceasta are implicații recesioniste. „Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român, precum sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani de zile,” a adăugat el.
El a menționat că discuțiile din spațiul public despre economie sunt adesea exagerate, afirmând: „Instituțiile funcționează. O singură problemă este că nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor ajustării este o chestiune politică importantă.”
