Un acord financiar de 8-10 miliarde de euro ar oferi României o "gură de oxigen" esențială până la finalul anului și ar reprezenta un argument solid în ochii investitorilor străini și ai agențiilor de rating privind perspectivele economiei românești, conform analizei citate.
Potrivit analiștilor de la Frames, România se confruntă cu o gravă problemă de finanțare, iar toate eforturile de reformă ar putea fi amânate din această cauză, afirmă experții.
"Indiferent de intențiile bune ale președintelui Nicușor Dan și ale viitorului premier, efectele financiare ale reformelor propuse se vor vedea în timp. Problema majoră, în prezent, este asigurarea lichidității, a fondurilor necesare statului pentru a-și onora obligațiile. La acest capitol, ne confruntăm cu o mare dificultate. Ne împrumutăm, în medie, cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână pentru a asigura funcționarea statului", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Conform companiei de consultanță economică, soluția financiară de urgență ar fi un acord cu marile bănci străine prezente în România, care să ofere, pentru următoarele 6-10 luni, fondurile de care statul are nevoie urgent.
Citește și
CFA România: Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut puternic în aprilie. Tendință alimentată de prezidențiale
"Președintele Nicușor Dan vorbea despre o sumă de 30 miliarde lei pe care încearcă să o identifice pentru a menține deficitul la 7,5 la sută. Un acord cu băncile mamă, care să pună la dispoziția României o linie de finanțare de 8-10 miliarde euro, ar putea rezolva această problemă. Nu văd de ce băncile ar refuza un astfel de acord, având în vedere că am mai fost în această situație în criza precedentă, când marile bănci străine s-au angajat să susțină economia românească. Oricum, ele au de câștigat. Se împrumută cu 2-3 la sută și vor oferi Guvernului de la București acești bani cu 6-7%, asigurându-și un câștig substanțial", subliniază analiza Frames.
Potrivit sursei menționate, pentru a evita ca România să ajungă în zona de junk și pentru a recâștiga încrederea investitorilor, noii guvernanți trebuie să își schimbe abordarea tradițională, concentrată pe creșterea impozitelor.
"Reforma fiscală propusă de domnul Boloș (Marcel Boloș, în prezent ministrul Proiectelor Europene și fost ministru al Finanțelor, n.r.) nu este clar definită, dar se estimează că se referă la creșteri de taxe. Aceasta trebuie înlocuită cu un pachet de măsuri economice îndrăznețe, care să genereze rapid venituri la buget și să evite majorarea impozitelor - o măsură extrem de dăunătoare pentru România", afirmă Adrian Negrescu.
O soluție propusă de firma de consultanță constă în restructurarea modului în care statul se împrumută de la români și companii, prin emisiuni de titluri de stat. "Ar trebui să profităm de dorința oamenilor de schimbare, de votul lor european și de dorința de a ajuta România să iasă din criza generată de guvernele anterioare. O posibilă soluție ar fi dezvoltarea rapidă a unui program de finanțare diferit, un fel de 'România renaște' prin care statul să se împrumute mai eficient de la populație", spune Negrescu.
Conform analiștilor, formatul titlurilor de stat ar trebui modificat, astfel încât să fie disponibile în toate locurile posibile, de la marile magazine la benzinării și alte zone comerciale.
"Să poți cumpăra titluri de stat mai ușor, de oriunde, și astfel să ajuți țara să iasă din criză. O campanie de marketing bine gândită ar putea responsabiliza cetățenii să contribuie la salvarea țării din criză. Suntem capabili să facem asta? Pot cei din MFP, împreună cu BNR, să elaboreze un astfel de program rapid pentru a scoate banii pe care românii îi au la saltea? Oricum, emisiunile clasice de titluri de stat devin din ce în ce mai neatractive în prezent", susțin analiștii.
Conform Frames, un acord financiar cu băncile și un împrumut masiv de la populație ar putea ajuta statul să evite majorările de impozite care ar putea sufoca inițiativa privată. Aproape 90% din veniturile fiscale ale statului sunt destinate cheltuielilor sociale, iar dacă se iau în considerare și dobânzile la creditele contractate în anii anteriori, bugetul este blocat în cheltuieli demne de o țară aflată în pragul falimentului, afirmă analiștii companiei.
"România se împrumută de doi ani cu câte 50 de miliarde de euro anual. N-ar fi o problemă dacă am lua credite, însă dacă ne uităm la destinația banilor, observăm anomalii care ridică serios semne de întrebare - ne împrumutăm pentru a plăti pensiile (aproximativ 40 miliarde lei în 2025), pentru a plăti salariile la timp și luăm credite pentru a avea fonduri pentru proiectele de investiții asumate prin PNRR, acolo unde am început lucrările fără a avea asigurată finanțarea europeană. Este o cale directă spre falimentul de țară dacă continuăm în acest ritm", adaugă analiza.
În condițiile în care deficitul bugetar a depășit la finele anului trecut 30 miliarde de euro, un nivel istoric pe care riscă să-l depășim și în acest an, sunt necesare soluții solide pentru reducerea cheltuielilor publice.
"Suspendarea finanțării din programele PNDL și Anghel Saligny, a proiectelor de construcții de stadioane, săli de sport și cămine culturale este absolut necesară. Le putem reintegra în lista proiectelor doar când vom avea asigurată finanțarea europeană. În plus, este nevoie de o reducere drastică a cheltuielilor cu companiile de stat, unde anual plătim aproximativ 8 miliarde de lei pentru a susține firme falimentare", afirmă Negrescu.
O altă soluție pentru a aduce fonduri la buget în următoarele 3-4 luni ar fi extinderea taxării inverse în întreaga economie. "Dacă dorim, de exemplu, să reducem evaziunea fiscală pe TVA, este absolut necesar să decidem acest lucru imediat, printr-o ordonanță de urgență. Nu avem timp de pierdut și estimăm că, prin taxarea inversă, am putea recupera 2-3 miliarde euro din gapul estimat la 8 miliarde euro anual. Politicienii vor spune că se tem că Bruxelles-ul nu va aproba un astfel de proiect. Am încercat, măcar, să propunem asta și să facem un studiu de caz care să demonstreze efectele pozitive pentru bugetul de stat?", se întreabă analiștii de la Frames.
Alternativa oferită de MFP - majorarea TVA de la 19 la 21% - ar aduce la buget doar 6,5 miliarde lei până la finele anului, în cea mai bună estimare. "Suma este ridicolă în condițiile în care noi împrumutăm, în medie, 5 miliarde lei în fiecare săptămână", subliniază analiștii.
Nici celelalte taxe despre care se discută că vor fi majorate, de la impozitul pe profit la cel pe dividende, nu vor crește încasările statului cu mai mult de 1-2 miliarde lei în 2025.
Potrivit experților, dincolo de introducerea taxării inverse, statul trebuie să vină cu un program de guvernare credibil, cu cifre realiste și un timeline de măsuri care să prevadă anularea taxei pe stâlp, a celei pe cifra de afaceri a marilor companii și să renunțe la toate plafonările și ajutoarele existente în acest moment în buget.
"Trebuie să demonstrăm că tăiem în carne vie, iar aceste măsuri sunt esențiale în ochii investitorilor. La cum arată situația, nu mă aștept ca statul să mai ofere măsuri de protejare a clienților vulnerabili de energie electrică și gaze și, în plus, să înghețe pensiile și salariile cel puțin pentru orizontul 2025-2026", afirmă Negrescu.
Creșterea prețurilor la energie și liberalizarea iminentă a pieței gazelor, împreună cu efectele deprecierii monedei naționale și măsuri precum renunțarea la plafonarea prețurilor la produsele alimentare de bază și liberalizarea pieței RCA, vor duce inflația la un nivel semnificativ mai ridicat decât cel actual, probabil de 6-7%, ceea ce va ajuta statul român.
