Economistul Radu Georgescu afirmă că România se află în fața a două scenarii distincte pentru viitor. Fie Nicușor Dan, alături de viitorul prim-ministru, va reuși să implementeze măsuri eficiente pentru a evita o prăbușire economică, fie, în termen de maximum 12 luni, vom asista la mișcări sociale și greve semnificative.
Georgescu explică, de asemenea, implicațiile statutului de țară Junk pentru România și motivele pentru care agențiile de rating nu au făcut încă o clasificare oficială în acest sens.
„Se aude frecvent că România ar putea fi retrogradată la statutul de țară Junk, dar ce presupune, de fapt, acest lucru? O țară clasificată ca Junk este evitată de instituțiile financiare, iar cei care continuă să acorde împrumuturi aplică dobânzi exorbitante. Este similar cu persoanele fizice care nu și-au achitat datoriile și au fost incluse pe lista neagră a Centralei Riscurilor de Credit. Aceste persoane pot obține credite doar de la instituții financiare nebancare sau de la cămătari, la dobânzi de până la 100%."
„Cei de la Bloomberg au realizat o comparație între dobânzile la titlurile de stat ale României și cele ale Turciei, ambele emise în dolari. Din perspectiva băncilor internaționale, România este considerată o țară Junk de mai bine de 6 luni. Graficul arată că dobânzile sunt comparabile, iar Turcia este deja clasificată ca țară Junk. Agențiile de rating nu ne-au plasat încă oficial în această categorie deoarece am avea de suferit de pe urma creșterii dobânzilor la obligațiunile emise de Banca Centrală Europeană. Am deveni astfel singura țară din Uniunea Europeană cu acest statut.
Toată lumea recunoaște că România se va confrunta cu o ajustare fiscală și monetară, inclusiv politicienii confirmând acest lucru. Dar ce implică, de fapt, această ajustare?
Comparația cu Turcia este pertinentă. Aceasta a fost nevoită să înceapă ajustarea fiscală și monetară în 2021, din cauza unui deficit semnificativ de cont curent. În acel an, lira turcească a pierdut 50% din valoare, iar inflația a sărit la 100%. În 4 ani, cursul euro/liră a crescut cu 500%, iar inflația cumulată a depășit 400%.
Până în 2025, politicile economice din România au dus la o situație alarmantă, marcând un „Careu de Ași” în domeniul economic:
- Cel mai mare deficit de cont curent din UE: 9% din PIB
- Cel mai mare deficit bugetar din UE: 9% din PIB
- Cel mai mare deficit comercial din UE: 9% din PIB
- Cea mai mare inflație din UE
Concluzii
