Articolul analizează revenirea industriei turismului în România în 2025, evidențiind creșterea contribuției la PIB și tendințele în infrastructura de cazare, precum și provocările cu care se confruntă acest sector.
Articolul analizează revizuirea estimărilor PIB-ului României, evidențiind scăderea prognozei de creștere de la 2,5% la 1,4% și impactul sectorilor economici, precum agricultura și industria, asupra acestuia.
Articolul analizează revizuirea prognozei PIB-ului României, care a fost redusă cu 18 miliarde de lei, de la 2,5% la 1,4%. Se discută despre impactul consumului, serviciilor și agriculturii asupra economiei, precum și despre provocările cu care se confruntă industria și investițiile.
Acest articol analizează cum Polonia a devenit a șasea mare economie a Uniunii Europene, evidențiind progresele sale economice și investițiile străine atrase, comparativ cu România.
România se confruntă cu o pondere de 13,1% din PIB provenind din economia neobservată, ceea ce reflectă dificultățile statului în colectarea impozitelor. Analiza comparativă cu alte țări arată diferențe semnificative în fiscalizare.
Analiza recentă relevă că 13,1% din PIB-ul României provine din economia neobservată, depășind Rusia, dar rămânând în urma multor țări din UE. Articolul discută despre implicațiile acestui fenomen și compară situația României cu alte state.
România se confruntă cu stagnarea economică, PIB-ul crescând cu doar 0,2% în ultimul an. Deficitul bugetar se ridică la 9%, iar angajamentele față de UE devin tot mai greu de atins. Detalii și analize în articol.
Articolul analizează stagnarea economiei românești, evidențiind că PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în ultimul an. Se discută despre impactul asupra bugetului și provocările fiscale cu care se confruntă țara.
Economistul Radu Georgescu analizează tranziția rapidă a României de la statutul de 'tigrul economic al Europei' la riscul de insolvență, explicând conceptul de PIB și importanța acestuia în evaluarea economiei.
Mark Rutte propune ca statele NATO să aloce 5% din PIB pentru cheltuieli militare și de securitate până în 2032, cu obiective specifice stabilite pentru summitul din iunie de la Haga.
Bulgaria a atins un deficit bugetar de 3%, îndeplinind astfel ultima condiție necesară pentru aderarea la zona euro, conform datelor publicate de Eurostat. România se confruntă cu un deficit semnificativ mai mare în comparație.
România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Datoria guvernamentală a crescut la 54,8% din PIB, iar cheltuielile și veniturile guvernamentale au crescut comparativ cu anul precedent. Acest articol analizează datele recente de la Eurostat privind deficitul și datoria României.
Ministerul Finanțelor din România reiterează angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB pentru 2025, în contextul datelor Eurostat care arată un deficit guvernamental de 9,3% din PIB. Detalii despre metodologia de calcul și impactul asupra bugetului sunt incluse.
România a încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Articolul analizează datoriile guvernamentale și impactul acestora asupra economiei naționale.
BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, inflația scăzând mai puțin decât anticipat. Rata anuală a inflației a ajuns la 4,95%, iar activitatea economică a accelerat, indicând o dinamică complexă a economiei românești.
Revizuirea INS asupra PIB-ului României a adus date alarmante, cu o creștere ajustată la 0,8% și un deficit bugetar real de 8,7%. Acest context economic îngrijorător poate afecta execuția bugetului pe anul în curs.