Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut (PIB) nu a înregistrat nicio modificare în trimestrul I 2025 comparativ cu trimestrul anterior, iar față de același trimestru din anul 2024, economia a crescut cu 0,5%, conform datelor publicate de INS și citate de Agerpres.
Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat pe o creștere economică estimată de 2,5%, care ar fi trebuit să conducă la o creștere de 16% a veniturilor statului, respectiv până la 667 miliarde de lei.
Alertele din economie
Știrile ProTV au subliniat încă din martie că dinamica încasării TVA pare să indice fie o creștere a evaziunii fiscale, fie o scădere a consumului, ceea ce inevitabil se traduce în recesiune.
Șeful Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că, deși situația nu este ușoară, nu este nici gravă, minimizând importanța statisticilor oficiale publicate de ministerul pe care îl conduce. „Avem situații cu plată, de dobânzi care sunt fluctuante și nu sunt într-o liniaritate lunară. Deci, este un pic înșelător să analizăm deficitul de la o lună la alta”, a adăugat el.
Declarații oficiale
Declarația sa a venit la scurt timp după ce a fost anunțat un ordin de ministru pentru a prioritiza în cadrul instituțiilor plata pensiilor și a salariilor, în detrimentul altor cheltuieli. De asemenea, Tanczos Barna a lăudat capacitatea Fiscului de a colecta TVA, în contextul în care România se află pe primul loc în UE în privința TVA-ului neîncasat, adică fondurile publice pierdute din cauza evaziunii fiscale.
Provocările fiscale
Estimarea privind stagnarea economică vine ca un „duș rece” într-o situație fiscală deja dificilă, cu un deficit bugetar de 9%. Angajamentul asumat în fața Comisiei Europene vizează reducerea deficitului la 7% din PIB până în 2025, însă acest obiectiv devine tot mai greu de atins în absența unei creșteri economice solide și a unor măsuri concrete de reducere a cheltuielilor sau de creștere a veniturilor.
O creștere economică robustă ar ajuta România să reducă deficitul bugetar prin creșterea veniturilor la buget, ceea ce ar permite statului să susțină cheltuielile publice și să îndeplinească angajamentele fiscale față de Uniunea Europeană.
Conform unei analize realizate de Erste, creșterea PIB-ului este de 4 ori sub nivelul estimat de experți: „Datele Institutului Național de Statistică indică faptul că economia României a stagnat în primul trimestru din 2025 în termeni trimestriali. Creșterea PIB a fost de +0,0% trimestrial și +0,2% anual, sub prognoza noastră de +0,8% anual și sub consensul pieței de +0,9% anual.”
