Consumul și sectorul serviciilor vor susține economia, însă industria se confruntă cu obstacole, iar investițiile se anunță a fi mai scăzute decât estimările inițiale. Ne bazăm din ce în ce mai mult pe agricultură, care depinde, însă, de condițiile meteorologice.
Dacă în iarna trecută, specialiștii Comisiei de Prognoză estimau o creștere economică de 2,5% din PIB, acum avansul estimat este unul modest, de 1,4%. Aceste date sunt congruente cu prognozele făcute de Comisia Europeană și de alți analiști economici, care subliniază că economia noastră se mișcă lent.
În cifre, PIB-ul României ar urma să ajungă la 1.894 de miliarde de lei – cu aproape 18 miliarde mai puțin decât era așteptat.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE, afirmă: „Mi se pare că această prognoză este foarte optimistă, având în vedere că anul trecut ritmul de creștere economică a fost de sub 1% - 0,9%, ceea ce este dezamăgitor. Chiar dacă ritmul de creștere este așteptat să fie pozitiv, există sectoare care vor contribui pozitiv, cum ar fi agricultura, dar aceasta depinde de vreme, precum și de servicii și consum.”
Într-un ritm mai lent decât anul trecut, se preconizează că vom continua să importăm mai mult decât exportăm, iar deficitul comercial va rămâne semnificativ, de aproape 36 de miliarde de euro. Aceasta înseamnă că vom cheltui mai mulți bani pe bunurile cumpărate din străinătate decât vom câștiga din producția și vânzările noastre externe. Din această cauză, inflația nu va scădea, iar Comisia de Prognoză indică un nivel mai ridicat de 4,9%.
Cu o rată a inflației care ne menține pe prima poziție în Uniune, cu cele mai mari creșteri de prețuri, avansul economic va fi susținut mai mult de creșterea prețurilor decât de activitatea reală, care ar trebui să crească în toate sectoarele. De exemplu, industria va avea o evoluție mai lentă decât s-a estimat inițial. În loc să producă mai mult, fabricile și uzinele își vor reduce producția din cauza comenzilor mai puține sau dificultăților de aprovizionare. Pe de altă parte, pentru agricultură se preconizează un an mult mai bun, fermierii având perspective de recolte mai mari după seceta de anul trecut. În sectorul construcțiilor, lucrările vor continua, dar ritmul ar putea fi mai lent, conform datelor Comisiei de Prognoză. Chiar și cu un avans modest de 1%, serviciile vor avea o contribuție semnificativă la formarea Produsului Intern Brut.
În contrast, investițiile, adică ceea ce construiește statul împreună cu companiile private, vor crește cu doar 2,8%, în timp ce estimarea inițială era de 6%.
Mihai Roman subliniază: „Investițiile comparativ cu anul trecut vor suferi un recul, așa cum indică prognoza, din simplul motiv că nu ne putem încadra în deficitul bugetar. Ne așteaptă doi ani dificili de austeritate, care vor conduce la stagnări sau chiar scăderi ale investițiilor și veniturilor populației. Totuși, turismul și IT-ul vor continua să prospere, iar este foarte posibil să se investească în apărare.”
Documentul realizat de Comisia de Prognoză va sta la baza setului de măsuri pe care noul Guvern va trebui să le adopte pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 7% în acest an.
Pe de altă parte, tensiunile economice globale, generate de politicile tarifare anunțate de Administrația Trump, ar putea conduce la recesiune la nivel mondial, avertizează specialiștii.
Între timp, președintele României, Nicușor Dan, îl va numi pe Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, în funcția de consilier prezidențial pe probleme economice.
