La finalul anului 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunțat o serie de măsuri fiscale, incluzând înghețarea salariilor și pensiilor în 2025, precum și eliminarea unor facilități fiscale pentru sectorul IT, agricultură și construcții. Aceste măsuri au fost implementate în contextul unei crize bugetare moștenite, cu scopul de a economisi între 120 și 130 miliarde lei.
Ciolacu a criticat austeritatea propusă de noul guvern, argumentând că aceasta ar putea afecta negativ economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. El a subliniat că reforma fiscală era parte din angajamentele asumate de guvernul anterior prin PNRR și a pledat pentru un sistem de impozitare progresiv.
Fostul premier a evidențiat realizările economice recente, menționând o creștere a PIB-ului de 46% în trei ani, cu un salariu mediu net ce a depășit 1.000 euro și o pensie medie de peste 500 euro. De asemenea, investițiile publice au crescut semnificativ, ajungând la un record de 149 miliarde lei în 2025.
Ciolacu a argumentat că deficitul bugetar, care a fost structurat în principal pe investiții, a fost gestionat responsabil, subliniind că 80% din deficit a fost direcționat către proiecte de infrastructură. El a mai menționat că România nu se află într-un colaps economic, ci că a continuat să se dezvolte, comparativ cu alte țări europene care au experimentat scăderi economice.
În concluzie, Ciolacu a pledat pentru o abordare echilibrată în gestionarea deficitului bugetar, având în vedere că austeritatea excesivă poate duce la o criză economică mai profundă.
