NATO solicită statelor membre să aloce 5% din PIB pentru cheltuielile militare, o cifră care reflectă nevoia de a menține capacitățile de apărare în fața amenințărilor externe, în special din partea Rusiei. Această cerință a fost intensificată de presiunea exercitată de Statele Unite, care a avertizat că va reconsidera sprijinul pentru cei care nu își respectă angajamentele financiare.
La începutul lunii iunie, miniștrii apărării din cadrul NATO au oficializat noile obiective de capacitate militară. Acestea sunt revizuite la fiecare patru ani și sunt prezentate sub forma unei „cărți albastre” care detaliază obiectivele individuale pentru fiecare națiune. Până în 2024, se estimează că doar 22 din cele 32 de state membre vor atinge ținta anterioară de 2% din PIB, stabilită în 2014.
Fiecare țară va trebui să prezinte un raport anual referitor la progresul făcut în direcția atingerii acestui obiectiv de 5%. De asemenea, revizuirea obiectivelor va avea loc în 2029, moment în care se vor ajusta prioritățile în funcție de evoluțiile actuale.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus o împărțire a celor 5% în două categorii: 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru cheltuieli de securitate, incluzând atât aspectele civile, cât și cele militare. Această abordare permite o mai mare flexibilitate, având în vedere că multe state au deja angajamente în acest sens.
Printre prioritățile menționate de NATO se numără apărarea aeriană, securitatea cibernetică și infrastructura necesară pentru susținerea operațiunilor militare. Acest demers vizează o creștere globală a capacităților militare cu până la 30%, inclusiv o expansiune semnificativă a sistemelor antiaeriene.
