În cadrul rectificării bugetare din 2026, România va aloca două miliarde de lei pentru achitarea datoriilor restante ale primăriilor, spitalelor și altor instituții finanțate din bugetele locale.
Rectificarea se bazează pe execuția bugetară din primele nouă luni ale anului și are ca obiectiv menținerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. La sfârșitul lunii septembrie 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă a anului precedent.
Modificările propuse vor conduce la o creștere a deficitului nominal cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la un total de 130,3 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor fi reduse cu 1,2 miliarde de lei.
Cel mai semnificativ accent al bugetului este pe sănătate, unde Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate va primi o suplimentare de 3,22 miliarde de lei. Acești bani sunt destinați asigurării continuității serviciilor medicale, decontării spitalizărilor și achiziției de medicamente și materiale sanitare. Ministerul Sănătății va beneficia de, de asemenea, 774 de milioane de lei, din care 183 de milioane de lei vor fi alocate salariilor angajaților din serviciile județene de ambulanță.
Administrațiile locale vor primi, de asemenea, fonduri suplimentare, cu un total de 2,81 miliarde de lei din TVA, dintre care două miliarde de lei sunt rezervate pentru stingerea plăților restante. Aceste sume vor ajuta la compensarea datoriilor între autoritățile locale și furnizorii de servicii.
În ceea ce privește pensiile, transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale vor crește cu 3,47 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Muncii va crește cu 3,32 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne va primi 563 de milioane de lei pentru plata drepturilor de pensii aferente lunii decembrie.
Investițiile nu sunt neglijate, bugetul acestui domeniu crescând cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei. Suplimentările vizează mai ales proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile europene.
