Echinocțiul de toamnă reprezintă un moment semnificativ în calendarul astronomic, semnalizând începutul sezonului rece în emisfera nordică. În acest an, fenomenul va avea loc pe 22 septembrie, la ora 21:19 (ora României), moment în care Soarele va traversa ecuatorul ceresc.
Punctul echinocțiului, cunoscut și sub denumirea de punct autumnal, se află la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc. Cu ocazia acestui eveniment, ziua și noaptea vor avea durate egale, cu excepția regiunilor polare. La latitudinea României, Soarele va atinge o înălțime medie de 45° la amiază, iar, după echinocțiu, zilele vor continua să se scurteze până la solstițiul de iarnă, ce va avea loc pe 21 decembrie.
În legătură cu ora de iarnă, România va face trecerea pe 25-26 octombrie, când ora 4:00 se va schimba în ora 3:00. Această modificare va face ca ziua de 26 octombrie să fie, paradoxal, cea mai lungă din an, având 25 de ore. Această schimbare ne readuce la Timpul Legal Român, cunoscut și ca ora Europei de Est, situându-ne cu două ore înaintea timpului universal coordonat (UTC).
Ora de iarnă va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii martie, când vom reveni la ora de vară. Deși introducerea orei de vară a fost inițial gândită pentru economisirea energiei, eficiența acesteia a fost contestată. În plus, schimbarea orei a generat multiple plângeri legate de sănătate din partea cetățenilor.
Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării orei, însă decizia finală necesită aprobarea parlamentelor naționale, iar implementarea a fost amânată. România a adoptat ora de vară pentru prima dată în 1932, inspirată de inițiativa Germaniei și a Marii Britanii din 1916, în contextul Primului Război Mondial.
