România se confruntă cu posibilitatea de a nu putea asigura plata integrală a pensiilor actuale, în cazul în care nu se continuă măsurile de reducere a deficitului bugetar. Avertismentul provine de la Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), în contextul discuțiilor despre o posibilă indexare a pensiilor începând cu anul 2027. O astfel de majorare, fără resurse financiare care să o susțină, ar putea compromite eforturile anterioare de redresare a finanțelor publice.
Într-un răspuns adresat unei publicații locale, Lazea a subliniat că statul nu poate să-și crească cheltuielile fără a avea venituri corespunzătoare. "Nicio majorare nu este imposibilă, dar inversarea procesului de consolidare fiscală este iresponsabilă și va avea costuri mai mari decât beneficiile", a declarat acesta.
Discuțiile despre o majorare a pensiilor au fost reluate după o perioadă de doi ani în care nu au avut loc indexări conform legislației. Guvernul analizează posibilitatea de a relua creșterile începând cu 1 ianuarie 2027, însă detaliile acestei majorări nu au fost finalizate. Ministrul Muncii a estimat că aplicarea formulei legale de indexare ar necesita aproximativ 9,5 miliarde de lei, în timp ce ministrul Finanțelor a subliniat necesitatea unei abordări prudente și sustenabile.
Valentin Lazea a explicat că pensiile sunt în principal finanțate din contribuțiile sociale, ceea ce înseamnă că nu pot crește mai rapid decât veniturile. De asemenea, salariile nu pot crește pe termen lung mai repede decât economia. "Dacă pensiile cresc mai repede decât salariile și contribuțiile, diferența trebuie acoperită din alte surse, iar statul se va împrumuta pentru cheltuieli recurente", a avertizat economistul.
Deficitul bugetar al României a fost redus recent de la 9,2% la aproximativ 6% din PIB, dar este necesar să se coboare la 3% în următorii patru ani. O nouă indexare a pensiilor ar putea fi considerată o decizie greșită, având în vedere că în trecut, pensiile au crescut mai repede decât inflația. Lazea a subliniat că abandonarea progreselor în reducerea deficitului ar putea avea consecințe grave, inclusiv retrogradarea României la categoria junk, ceea ce ar îngreuna obținerea de împrumuturi.
În concluzie, economistul a subliniat că deciziile privind creșterea pensiilor trebuie să fie bazate pe resursele disponibile și nu doar pe creșterea prețurilor.
