Cheile Sohodolului se desfășoară pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, între Poiana Contului și comuna Runcu, fiind împărțite în trei sectoare majore: Cheile Runcului, Cheile Vidrei și Cheile Pătrunsa. Această divizare se datorează structurii geologice, unde calcarele predominante sunt întrerupte de formațiuni de șisturi cristaline și granituri.
Calcarele jurasice și cretacice din zonă au o permeabilitate carstică ridicată, datorită unui sistem complex de fisuri, canale, peșteri și avene. Acest sistem a fost creat printr-un proces îndelungat de dizolvare provocat de apele meteorice și de cele ale râurilor, care se infiltrează rapid, generând diverse fenomene carstice, cum ar fi insurgențele și exurgențele. În anumite locuri, apa se acumulează în cavitățile subterane, ieșind la suprafață prin izbucuri cu debite variate.
În ceea ce privește șisturile cristaline și graniturile din zonă, hidrogeologii au concluzionat că acestea nu au o semnificație carstică importantă, ci influențează în principal compoziția chimică a apei. De asemenea, între Sohodol și Deleş, alterarea calcarelor a condus la formarea unor depozite de terra-rossa, care pot atinge grosimi considerabile. Aceste depozite sunt spălate de precipitații și transportate în văile din apropiere.
Un aspect interesant privind circulația apei subterane în Cheile Sohodolului este activitatea sa intensă, favorizată de structura geologică. Astfel, se observă diferențe de altitudine între diverse puncte, cum ar fi Şuşiţa Verde, care este situată mai sus decât Sohodolul, iar acesta din urmă este mai înalt decât râul Bistriţa, ce se află la vest.
Studiile realizate de hidrogeologi au evidențiat relații hidrologice importante în acest perimetru. De exemplu, se constată circulația subterană a apei între puncte precum Toaia Dracilor și izbucurile din Pătrunsa. De asemenea, au fost identificate legături între diferite peșteri și izbucuri, demonstrând complexitatea rețelei subterane.
Izbucul Vâlceaua, cunoscut și sub numele de Gâlciomiţa, este deosebit de important deoarece asigură o parte din apa potabilă pentru municipiul Tg-Jiu, ceea ce subliniază necesitatea protejării acestei zone. Activitățile turistice necontrolate și deversările de reziduuri pot afecta grav calitatea apei, iar aceste aspecte necesită măsuri urgente de protecție, cum ar fi supravegherea și ecologizarea zonelor de infiltrare a apei în carst.
Este esențial ca zonele de penetrare a apelor să fie protejate prin măsuri stricte, iar propunerile de instituire a zonelor de protecție ar trebui să includă locații precum peștera Gârla Vacii și insurgența Toaia Dracilor. Printr-un turism responsabil, Cheile Sohodolului pot continua să rămână un loc de atracție, conservându-și frumusețea naturală și biodiversitatea.
