În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România a trecut la ora de iarnă, când ceasurile au fost ajustate cu 60 de minute înapoi, transformând ora 4:00 în ora 3:00. Această modificare ne oferă, teoretic, o oră suplimentară de somn, însă adaptarea organismului este un proces mai lent.
Ritmul circadian, ceasul biologic intern al fiecărei persoane, reglează alternanța dintre somn și veghe, influențând totodată secreția hormonală și metabolismul. Acest ritm funcționează pe un ciclu de circa 24 de ore, fiind sincronizat în principal cu lumina naturală.
Deși tranziția la ora de iarnă este, în general, mai ușor de suportat decât trecerea la ora de vară, adaptarea poate dura câteva zile. Persoanele cele mai afectate sunt copiii, vârstnicii și cei care au un program de somn strict.
Diminețile devin mai luminoase, dar seara se întunecă mai devreme, influențând starea de spirit. Lumina naturală joacă un rol crucial în reglarea melatoninei, hormonul ce pregătește organismul pentru somn, și are un impact asupra stării de bine.
În perioada de tranziție, unii oameni pot experimenta o scădere temporară a energiei sau a tonusului, mai ales dacă se expun mai puțin la lumina naturală. Deși modificarea orei nu cauzează depresie sezonieră, aceasta poate contribui la o stare de oboseală sau indispoziție. Este recomandat un program regulat de somn, expunerea la lumina naturală dimineața, activitate fizică în aer liber și evitarea consumului excesiv de cafeină sau a ecranelor înainte de culcare. Dacă simptomele persistă, se recomandă consultarea unui specialist.
Schimbarea orei de vară a fost implementată inițial pentru a profita de lumina naturală și a reduce consumul de energie. Totuși, beneficiile economice sunt discutabile, iar efectele asupra sănătății sunt acum subiect de cercetare. Uniunea Europeană a evaluat posibilitatea de a renunța la această practică, dar nu s-a ajuns la un consens. Așadar, România va continua să schimbe ora de două ori pe an, următoarea modificare având loc în martie 2027.
