Armenia, situată în Caucazul sudic, se bucură de o istorie bogată și complexă, având o suprafață de 29.743 km², împărțită în 11 regiuni
În 301, Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religie de stat, un eveniment semnificativ pentru identitatea națională a poporului armean. Ziua Națională a Armeniei este celebrată pe 21 septembrie, marcând obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991.
Relațiile diplomatice cu România au fost stabilite după recunoașterea independenței Armeniei, pe 11 decembrie 1991. Reprezentarea diplomatică este la nivel de ambasador, cu ambasadorul Armeniei la București, E.S. Tigran Galstyan, și ambasadorul României în Armenia, E.S. Cornel Ionescu.
Istoria Armeniei a fost marcată de conflicte, inclusiv genocidul armean din timpul Primului Război Mondial, unde aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși. Aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie.
Din punct de vedere politic, Armenia este o republică parlamentară, condusă de președintele Vahagn Khachaturian și prim-ministrul Nikol Pashinyan. Limba oficială este armeana, iar majoritatea populației practică creștinismul, în special prin Biserica Apostolică Armeană.
Economia Armeniei este în dezvoltare, cu un accent pe industrie și agricultură. După prăbușirea URSS, a fost necesară o orientare către sectorul agricol mic, iar reformele economice au dus la redresarea graduală a economiei.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO, Armenia include mănăstiri și catedrale de o importanță istorică majoră, precum Mănăstirile Haghpat și Sanahin și Catedrala din Etchmiadzin.
