Cluj-Napoca se afirmă ca unul dintre cele mai atractive orașe din România, devenind un centru urban căutat pentru trai. În timp ce orașe precum București, Iași, Craiova și Timișoara își păstrează și ele popularitatea, Clujul reușește să absoarbă o mare parte din populația localităților din jur.
Această absorbție demografică generează o preocupare serioasă, deoarece mai multe localități mici din România sunt în pragul dispariției. Aproape 10 orașe se confruntă cu o scădere dramatică a populației, cauzată de migrarea locuitorilor atât în străinătate, cât și către centrele urbane mari, cum ar fi Cluj-Napoca sau București.
În timp ce Clujul avansează rapid ca un nou „București”, cu o dezvoltare economică intensă și o creștere a prețurilor, multe localități mai mici intră într-un declin periculos, afectându-le relevanța socială și economică. Dispariția acestor orașe nu implică neapărat eliminarea lor de pe hartă, ci mai degrabă o pierdere treptată a rolului administrativ, social și economic.
O analiză recentă sugerează că, în următorii 15 ani, până la 20% dintre orașele mici și medii din România ar putea deveni irelevante. Exodul tinerilor și îmbătrânirea populației sunt principalele provocări cu care se confruntă România. În ultimele două decenii, țara a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, marcând cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, în timp ce proporția persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a crescut semnificativ.
Cluj-Napoca și București continuă să atragă forță de muncă și investiții, Clujul devenind un pol important în domeniul educației și tehnologiei informației. Totuși, acest succes vine cu un cost, iar zeci de orașe mici se confruntă cu o migrație masivă de tineri și oportunități. Deși orașe precum Iași și Timișoara au un impact regional semnificativ, nu reușesc să compenseze dezechilibrele demografice naționale.
Printre orașele românești care riscă să dispară se numără Reșița, care a suferit pierderi economice severe după falimentul UCM; Câmpulung, afectat de colapsul ARO, având doar 27.574 de locuitori; Petroșani și Lupeni, orașe miniere fără alternative economice viabile; Motru, care depinde de sectorul energetic în declin; Roman, cu o scădere demografică accentuată; Tecuci și Turnu Măgurele, care sunt izolate geografic și economic; Reghin, vulnerabil din cauza industriei lemnului; și Tulcea, care este dependentă de un turism instabil.
