Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a efectuat primul său parcurs pe ruta București–Giurgiu, marcând debutul României în era feroviară. Această linie de 70 de kilometri, realizată sub îndrumarea inginerului englez John Trevor Barkley, a reprezentat nu doar o realizare tehnică, ci și o promisiune de progres pentru țară.
Regele Carol I al României a promis că o va transporta pe viitoarea sa regină, Elisabeta, cu trenul la București, îmbinând astfel dragostea personală cu ambiția de a moderniza națiunea. Lucrările pentru calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România își dorea să își întărească identitatea și economia.
Traseul a fost ales strategic pentru a facilita comerțul pe Dunăre, conectând capitala cu portul Giurgiu și alte rute comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi semnificative, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, utilizând tehnologie avansată pentru acele vremuri. Locomotiva „Mihai Bravul”, denumită în cinstea curajului românesc, a devenit un simbol al inovației și al determinării.
Calea ferată București–Giurgiu a avut nu doar un impact economic, ci și o componentă umană. Promisiunea regală a adăugat o notă romantică proiectului, transformându-l într-o legătură între aspirațiile personale și cele ale națiunii. Călătoria inaugurală a fost un moment emblematic, semnificând începutul transportului feroviar în România și aducând un sentiment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.