Adiva Geffen, o autoare israeliană recunoscută pentru romanele sale captivante, ne propune în cartea sa "În liniștea pădurii" o explorare profundă a supraviețuirii și a maternității în contextul devastator al celui de-al Doilea Război Mondial. Publicată recent în română, această lucrare a fost tradusă din ebraică și a captat atenția cititorilor pasionați de ficțiunea istorică.
Povestea începe în Polonia anului 1939, unde Shurka, o tânără evreică, își trăiește viața alături de soțul și copiii ei, într-un mediu familial plin de bucurie. Însă, invazia nazistă le răstoarnă existența, iar familia este forțată să se refugieze într-un ghetou. Geffen ilustrează cu măiestrie contrastul dintre viața normală și brutalitatea războiului, punând în lumină teroarea și descurajarea care îi înconjoară pe cei afectați.
Decizia lui Shurka de a fugi în pădurile din apropiere deschide o nouă etapă a poveștii, unde natura devine atât refugiu, cât și dușman. În acest labirint de copaci și mlaștini, supraviețuirea impune adaptare și sacrificii. Pădurea devine un simbol complex, adăpostind atât speranța, cât și amenințări constante, cum ar fi trădarea din partea unora dintre localnici.
Geffen se bazează pe fapte istorice reale, descriind cu detalii precise condițiile dure în care trăiesc Shurka și alți refugiați. Aceștia se confruntă cu foametea și bolile, iar povestea capătă adâncime prin personajele sale, care sunt portretizate cu o autenticitate emoționantă. Shurka nu este o eroină idealizată, ci o mamă obișnuită care devine o luptătoare în fața adversităților.
Finalul cărții, care o prezintă pe Shurka emigând spre Israel, oferă o notă de optimism, subliniind ideea că din suferință poate renaște speranța. "În liniștea pădurii" este mai mult decât o simplă lectură; este o explorare a rezistenței evreiești și a memoriei istorice. Recomand cu căldură această carte celor care apreciază ficțiunea bazată pe evenimente reale, având în vedere impactul său emoțional profund.
