Odată cu explorarea posibilității ca omenirea să călătorească spre alte stele, s-au conturat idei fascinante despre cum ar putea arăta o navă destinată unei astfel de aventuri. Misiunile interstelare ar putea dura generații, iar pasagerii ar trăi și ar muri fără a ajunge vreodată pe o planetă dintr-un alt sistem solar, trăind exclusiv pe nava în care s-au născut.
Un concurs internațional, denumit Project Hyperion, a fost lansat cu scopul de a explora concepte inovatoare pentru o „navă generațională”. Aceasta ar trebui să fie capabilă să transporte aproximativ 1.000 de persoane pe parcursul unei misiuni de 250 de ani. Participanții au fost încurajați să propună soluții bazate pe tehnologiile actuale sau pe cele cu potențial de dezvoltare în viitor, excluzând idei precum viteza superioară celei a luminii sau animația suspendată.
Printre aproape 100 de propuneri, o echipă de experți, inclusiv membri ai NASA, a evaluat designurile, luând în considerare nu doar tehnologia de propulsie, ci și modul în care pasagerii ar putea menține armonia în timpul unei călătorii atât de lungi.
Proiectul câștigător, denumit Chrysalis, prezintă o structură cilindrică de 58 km, care ar funcționa pe baza fuziunii nucleare, folosind heliu-3 și deuteriu ca sursă de energie. Aceasta ar include cilindri rotativi pentru a genera gravitație artificială, amenajată cu locuințe, ferme și spații comunitare.
Locuitorii navei ar trăi într-o „sociocrație”, luând decizii prin consens și fiind organizați în echipe mici. Proiectele de design au inclus și evaluări psihologice, inspirate din experiențele de viață în izolare, precum cele din Antarctica.
Pe locul doi s-a clasat WFP Extreme, o navă formată din două roți panoramice, iar locul trei a fost ocupat de Systema Stellare Proximum, care ar utiliza un asteroid gol pentru a proteja pasagerii de radiații. Cu toate acestea, rămâne întrebarea dacă o misiune de 250 de ani ar fi suficientă pentru a ajunge într-un loc semnificativ, având în vedere distanța enormă până la cele mai apropiate sisteme stelare.
Deși aceste călătorii rămân în prezent în sfera science-fiction-ului, Dr. Andreas Hein, organizator al concursului, consideră că aceste concepte oferă perspective importante asupra viitorului nostru și asupra modului în care am putea supraviețui în condiții extreme.
