O alimentație necorespunzătoare are un impact semnificativ asupra sănătății inimii, avertizează specialiștii. Alimente precum carnea de vită, peștele gras, laptele nepasteurizat, brânza de capră și oaie, precum și maioneza și alte sosuri dense, contribuie la acumularea de grăsimi în organism, afectând astfel funcționarea inimii.
Un studiu recent efectuat de cercetători de la Medical Research Council din Londra a arătat că grăsimea viscerală, adică depunerile de grăsime din jurul organelor interne, accelerează îmbătrânirea inimii. Această cercetare s-a bazat pe datele obținute de la 21.241 de participanți din baza de date UK Biobank, care include imagini detaliate ale corpului uman.
Cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a evalua sănătatea cardiacă a participanților, stabilind o „vârstă a inimii” pe baza semnelor de rigidizare și inflamație ale țesuturilor. Rezultatele au relevat că un nivel crescut de grăsime viscerală este asociat cu o accelerare a îmbătrânirii cardiace.
Profesorul Declan O’Regan, coordonatorul studiului, a explicat că distribuția grăsimii în organism influențează sănătatea cardiacă. Grăsimea acumulată în jurul organelor interne poate avea efecte negative, în timp ce grăsimea de pe șolduri și coapse, de exemplu, poate oferi o anumită protecție.
Studiul a evidențiat și diferențe între sexe: la bărbați, forma de „măr” a corpului, cu grăsime abdominală, este asociată cu o îmbătrânire cardiacă accelerată, în timp ce la femei, forma de „pară” poate încetini acest proces. Profesorul O’Regan a subliniat că indicele de masă corporală nu este un predictor exact al sănătății inimii; mai important este locul unde este depozitată grăsimea.
Expertul Bryan Williams de la British Heart Foundation a subliniat că un stil de viață sănătos este esențial pentru prevenirea problemelor cardiace. Excesul de grăsime viscerală este legat de hipertensiune și colesterol ridicat, iar adoptarea unei diete echilibrate și creșterea activității fizice sunt măsuri importante pentru menținerea sănătății inimii.
Astfel, concluzia cercetătorilor este clară: nu doar greutatea totală contează, ci și distribuția grăsimilor în corp, fiind crucială pentru protejarea inimii și prelungirea vieții.
