Brașovul, unul dintre centrele economice de frunte ale României, se confruntă cu un paradox remarcabil: în ciuda unei economii în expansiune, micile afaceri din județ se zbat cu facturi care nu reflectă aceleași tendințe pozitive. O analiză recentă, bazată pe datele din "Barometrul economiei mici 2026" realizată de FGO și SMARTreports, evidențiază această discrepanță.
Conform datelor, în primele nouă luni ale anului 2026, cifra de afaceri mediană a companiilor din Brașov a crescut cu doar 3,0% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, o rată care se află sub nivelul inflației. Această stagnare sugerează o prudență în rândul antreprenorilor locali, în contextul în care prețurile de producție și consum au continuat să crească.
În comparație cu alte județe, Brașovul a înregistrat o dinamică mai modestă, fiind depășit semnificativ de județe precum Iași (+8,2%), Sibiu (+7,1%) și Cluj (+6,1%). De asemenea, județele Prahova (+1,8%) și Harghita (+1,9%) au avut creșteri mai mici decât Brașovul, care se situează astfel într-o poziție de stagnare economică.
Anul 2025 a evidențiat o altă provocare pentru micile afaceri din România, cu o proporție de 25,96% dintre acestea raportând pierderi. Distribuția acestor pierderi variază, cele mai favorabile județe fiind Neamț (20,66%) și Gorj (21,39%), în timp ce Caraș-Severin se află în fruntea clasamentului negativ cu 34% din firme în pierdere.
În concluzie, Brașovul, deși continuă să fie un motor economic, se confruntă cu provocări semnificative pentru micile sale afaceri, care nu reușesc să țină pasul cu creșterile economice generale.
