Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o hotărâre importantă referitoare la modul în care casele de pensii trebuie să trateze informațiile din adeverințele emise de angajatori sau instituțiile care dețin arhivele acestora.
Această decizie a fost luată în contextul unor interpretări diferite ale legislației privind recunoașterea perioadelor de muncă în condiții speciale, având în vedere în special angajații din industria cărbunelui, inclusiv cei din exploatările miniere și termocentrale.
Pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, carnetul de muncă se dovedește a fi un document esențial pentru stabilirea vechimii și a grupelor de muncă. Dacă informațiile sunt incomplete sau incorecte, pensionarii pot solicita adeverințe de la foștii angajatori sau de la deținătorii arhivelor, aceste adeverințe fiind necesare pentru a reflecta corect activitatea desfășurată.
După 1 aprilie 2001, stagiul de cotizare se determină în principal din declarațiile făcute de angajatori către sistemul public de pensii. Este important de menționat că, deși adeverințele sunt acceptate, ele nu sunt scutite de control. Casele teritoriale de pensii au dreptul de a solicita documente justificative pentru a verifica legalitatea încadrării într-o grupă de muncă.
Dacă se constată nereguli sau dacă documentele solicitate nu sunt prezentate, intervalul de timp în cauză poate fi considerat ca stagiu de cotizare în condiții obișnuite.
