Cea mai mare pensie specială din România a fost raportată la aproape 70.000 de lei pe lună, echivalentul a 14.000 de euro. În țară, există peste 400.000 de pensii care nu sunt bazate pe contribuții, cunoscute sub denumirea de pensii speciale.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), doar 30% din suma totală a acestei pensii provine din contribuțiile efective ale beneficiarului, restul fiind acoperit din bugetul de stat. De exemplu, din pensia maximă de 69.343 lei, 21.085 lei reprezintă partea contributivă, în timp ce 48.258 lei sunt necontributivi.
Pensiile de serviciu pentru magistrați au o medie de 25.356 lei, iar vârsta de pensionare variază semnificativ în Uniunea Europeană: România permite pensionarea la 47 de ani, în timp ce alte țări precum Austria, Belgia și Bulgaria stabilesc vârsta la 65 de ani, iar Italia și Finlanda la 70 de ani.
Un alt exemplu relevant este pensia specială din Alba, care depășește 50.000 lei.
Pensiile speciale se diferențiază de cele obișnuite prin faptul că nu depind strict de contribuțiile plătite, ci sunt reglementate prin legi specifice, având în vedere salariul din ultimele luni de activitate sau alte criterii. Astfel, doar o mică parte din cea mai mare pensie specială este acoperită prin contribuții.
Subiectul pensiilor speciale a generat numeroase controverse politice și sociale în România. Există presiuni atât interne, cât și externe, inclusiv din partea Comisiei Europene, pentru reformarea sau chiar eliminarea acestora. Deși s-au făcut unele modificări, discuțiile juridice rămân active, iar unele propuneri de eliminare au fost considerate neconstituționale de către Curtea Constituțională.
