Fenomenul uraganelor în Marea Neagră devine tot mai îngrijorător, așa cum a demonstrat furtuna devastatoare din decembrie 2023, care a afectat în special estul regiunii. Aceasta a adus vânturi cu viteze de până la 150 km/h, provocând distrugeri semnificative pe țărmul stațiunii Soci din Rusia, unde apa a pătruns până la etajul întâi al unui hotel.
În România, furtunile din septembrie 2023 au generat inundații severe în estul țării, în special în Galați și Vaslui, cu precipitații record de 150 l/mp. Aceste fenomene sunt alimentate de umiditatea din Marea Neagră, care se încălzește din ce în ce mai mult din cauza schimbărilor climatice.
Creșterea temperaturii apei, care rămâne caldă până târziu în toamnă, interacționează cu aerul rece din atmosferă, favorizând formarea furtunilor extreme. Potrivit profesorului Adrian Stănică de la GeoEcoMar, în 2023 s-au înregistrat cele mai puternice furtuni măsurate vreodată în zonă, cu rafale de vânt ce au atins 178 km/h.
Deși aceste furtuni amintesc de uraganele din Atlantic, ele sunt clasificate pe scara Saffir-Simpson la Categoria 1, care produce cele mai puține pagube. Cu toate acestea, riscurile rămân substanțiale, iar lărgirea plajelor a ajutat la protecția țărmului.
Stănică subliniază importanța unor sisteme de alertare pentru comunitățile din zonele vulnerabile. Furtunile pot provoca distrugeri semnificative, inclusiv infrastructură afectată și chiar pierderi de vieți omenești. În plus, navele și porturile sunt expuse riscurilor în cazul unor furtuni severe.
Impactul furtunilor nu depinde doar de viteza vântului, ci și de direcția acestuia și durata fenomenului. Furtunile de iarnă sau toamnă, care pot dura mai multe zile, sunt deosebit de periculoase.
