În cadrul summitului NATO, președintele Donald Trump își va exprima din nou dorința de a crește cheltuielile de apărare ale aliaților europeni. Aceasta va fi o temă centrală, dar discuțiile nu vor putea să ascundă tensiunile existente între Trump și liderii europeni pe subiecte precum comerțul și conflictele din Orientul Mijlociu.
Trump, cunoscut pentru politica sa „America pe primul loc”, nu a fost niciodată un susținător fervent al organizațiilor internaționale. Criticile sale la adresa NATO s-au concentrat asupra cheltuielilor insuficiente ale aliaților europeni, pe care îi acuză că datorează Statele Unite sume considerabile. Această poziție a fost constantă în timpul mandatului său.
Mark Rutte, prim-ministrul Olandei, a colaborat strâns cu Trump în încercarea de a-i oferi o victorie la acest summit, care se desfășoară la Forumul Mondial din Haga pe parcursul a două zile. Totuși, discuțiile importante vor dura doar trei ore, iar declarația finală a summitului va fi foarte concisă, la cererea președintelui american.
La acest summit participă 32 de lideri din cadrul NATO, dar absenteismul unor lideri din regiunea Indo-Pacific a generat frustrare. Aceasta se datorează incertitudinii legate de întâlnirile cu Trump și presiunii sale pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Operațiunea de securitate din Olanda, cea mai amplă organizată vreodată pentru un summit NATO, are un cost estimat la 183,4 milioane de euro. Trump a fost acuzat că preferă întâlniri mai scurte, ceea ce ar putea contribui la disimularea diviziunilor existente în cadrul alianței.
În ciuda criticilor, Trump a reușit să obțină angajamente de creștere a cheltuielilor pentru apărare, însă aceste obiective sunt contestate de multe țări europene. De exemplu, unele state din apropierea Rusiei – precum Polonia și Estonia – au început deja să își crească bugetele de apărare, dar atingerea țintei de 5% din PIB rămâne o provocare pentru majoritatea națiunilor.
Rutte a propus o soluție de compromis care prevede un obiectiv de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, cu un plus de 1,5% pentru alte cheltuieli legate de apărare, dar această definiție este considerată vagă. Critici precum Ed Arnold sugerează că aceasta ar putea duce la o contabilitate creativă.
În timp ce unele țări precum Suedia și Germania iau măsuri drastice pentru a-și întări forțele armate, discuțiile despre Rusia și conflictul din Ucraina au fost evitate, ceea ce ar putea indica o diviziune profundă în cadrul NATO. Trump a demonstrat deja că abordarea sa față de Rusia și Ucraina nu coincide cu cea a majorității aliaților săi.
În concluzie, summitul NATO se anunță a fi un eveniment marcat de provocări și tensiuni, iar rezultatele acestuia vor reflecta nu doar voința liderilor de a colabora, ci și complexitatea relațiilor internaționale actuale.
