Râurile și lacurile din județul Covasna nu mai sunt sufocate de sticle, iar pentru unii localnici, aceasta înseamnă un venit suplimentar. Până în prezent, au fost returnate peste 4,8 miliarde de ambalaje din plastic, sticlă sau metal, marcate cu logo-ul „Ambalaj cu garanție”. De Ziua Mondială a Mediului, ne concentrăm asupra acestui exemplu de bună practică, care provine de la unul dintre cele mai eficiente sisteme implementate în țară.
Județul Covasna se distinge ca un campion în reciclarea selectivă, fiind evident că nu mai întâlnim gunoaie pe câmpuri sau pe străzi. Toți locuitorii, inclusiv cei din zonele rurale, sunt familiarizați cu regulile de reciclare încă din 2017.
Localnică: „Sticlă-sticlă, hârtie-hârtie, borcan-borcan. Aduc saci de nailon și separ ceea ce trebuie.”
RETURO a venit să completeze obiceiurile deja existente ale locuitorilor din Covasna.
O altă localnică: „Aveam recipiente de trei culori și le aruncam selectiv.”
Reporter: „Deci sunteți obișnuită cu acest sistem?”
Localnică: „Cu siguranță! Mai ales de când a fost introdusă taxa de mediu!”
Ambrus Jozsef, directorul Sistemului de Management al Deșeurilor din județul Covasna, afirmă: „Populația a răspuns foarte bine, astfel încât am reușit să captăm 70% din totalul deșeurilor reciclabile.”
Reporter: „Deci reușiți să recuperați 70% din cartonul, plasticul și dozele vândute?”
Ambrus Jozsef: „Exact.”
La punctul de gestionare a deșeurilor, totul este ordonat. Observăm un spațiu curat, care arată mai degrabă ca un câmp, fără munți de gunoaie. Aceeași ordine se regăsește și în stația de sortare.
Reporter: „Nu pot să nu observ că nu miroase urât aici!”
Ambrus Jozsef: „Asta demonstrează că deșeurile reciclabile sunt colectate corect, ceea ce reflectă responsabilitatea populației.”
Lanțul reciclării continuă.
Larisa Antal, corespondent PROTV: „În jur de 9.000 de tone de deșeuri biodegradabile sunt colectate anual din orașele județului Covasna, iar întreaga cantitate este transformată în compost, util pentru fermieri.”
La nivel național, sistemul de Garanție-Returnare reprezintă cel mai extins și eficient mecanism de economie circulară din România. Până acum, românii au returnat peste 4,8 miliarde ambalaje, ceea ce ar putea construi 40.000 de blocuri cu 10 etaje, echivalentul a circa 4.000 de ansambluri rezidențiale.
PET-urile ca sursă de venit
În mediul urban, persoanele defavorizate colectează PET-uri din străzi, coșuri de gunoi sau intersecții. Acestea pot aduce un venit modest, dar esențial.
Tânăr: „Cam 15-16 lei pe zi.”
Reporter: „Cât ai strâns astăzi?”
Tânăr: „Astea.”
Femeie de serviciu: „Am adunat sticlele de pe stadion și am reciclat. Am obținut un milion și jumătate pe sac!”
Tânăr: „Fac 40-50 de lei pe zi. Mă ajută.”
Mediul rural rămâne o provocare din cauza lipsei infrastructurii de colectare. Oamenii din satele mici trebuie să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la centrele de reciclare.
Gemma Web, CEO Returo, subliniază: „Vom implementa un RVM mobil pentru a facilita colectarea în zonele rurale.”
Problemele rămân și în ceea ce privește colectarea textilelor, care a devenit o obligație recentă pentru autoritățile locale, dar implementarea este în întârziere. Din păcate, multe haine vechi ajung la gunoi sau pe câmpuri.
