În România, alocarea a 100 de milioane de euro pentru echipamente și software destinate primăriilor a generat controverse, iar sumele au ajuns în mare parte la firmele de consultanță, care au oferit aceleași caiete de sarcini pentru zeci de entități.
Primarii, adesea nepregătiți, se confruntă cu dificultăți în implementarea proiectelor, lăsând multe comunități fără utilități necesare. Birocrația și întârzierile în procesare sunt principalele motive invocate pentru stagnarea lucrărilor.
Diana Buzoianu, ministra Mediului, a recunoscut că ministerul nu a aplicat pentru fondurile de digitalizare, lăsând astfel o mare parte din buget neutilizată. Un studiu realizat de Asociația Comunelor din România relevă că 20% dintre primării nu dispun de suficiente calculatoare, iar 70% dintre angajați nu au fost instruiți corespunzător pentru utilizarea tehnologiilor digitale.
În ciuda semnării unor contracte de 47,4 miliarde de euro, cu mult peste estimările inițiale, nu este clar cât din această sumă a fost cheltuită eficient. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a menționat că digitalizarea instituțiilor publice trebuie finalizată până în 2026, dar multe primării încă nu pot înregistra plăți online.
În județul Olt, digitalizarea este o promisiune neîndeplinită, iar echipamentele IT sunt lăsate neutilizate în depozite. La Cîrlogani, de exemplu, o finanțare de 600.000 de lei pentru digitalizare a fost irosită din cauza problemelor structurale ale primăriei.
În contrast, comuna Sadu a reușit să implementeze digitalizarea, permițând cetățenilor să plătească impozitele online, demonstrând astfel potențialul fondurilor europene. Cu toate acestea, România rămâne pe ultimul loc în UE în privința competențelor digitale, cu doar 28% dintre cetățeni având abilități de bază în acest domeniu.
