Aproape 50% din regiunile alpine de mare altitudine ale Carpaților au suferit o transformare vizibilă în ultimele patru decenii, ca urmare a schimbărilor climatice și a diminuării pășunatului.
Aceste informații provin dintr-un studiu realizat de o echipă internațională de cercetători din România și Franța. Aceștia au analizat imagini din ultimele 40 de ani, corelându-le cu fotografii aeriene istorice, inclusiv din programul Corona din anii '60.
Studiul a evidențiat că fenomenul este cel mai evident în intervalul de altitudine între 1.800 și 2.300 de metri, determinat de schimbările în utilizarea terenurilor și de condițiile climatice.
Dănuț Chira, specialist în silvicultură, a subliniat conflictul existent între activitățile umane și natură, iar Dan Turtureanu, coordonator al cercetării, a menționat că uneori este nevoie de sute de ani pentru a observa schimbările reale din mediul alpin.
Mihai Pușcaș, alt cercetător implicat, a remarcat că modificările ecosistemelor au avut loc într-un ritm mult mai rapid decât anticipau specialiștii.
Aceste transformări au facilitat expansiunea unor plante și arbuști, cum ar fi ienupărul, afinul și rododendronul, care au creat un covor verde în zonele afectate.
Modificările au implicații importante asupra biodiversității, esteticii peisajului și capacității de absorbție a dioxidului de carbon.
Rezultatele cercetării efectuate de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și Laboratorul de Ecologie Alpină din Grenoble au fost publicate într-o revistă de specialitate de prestigiu.
