Conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, economia României a înregistrat o scădere de 0,7% în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Valoarea PIB-ului a depășit 900 miliarde de lei.
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că recesiunea economică ar putea continua, având în vedere criza energetică și impactul negativ asupra exporturilor și producției. De asemenea, se anticipează o revenire lentă începând cu trimestrul patru.
În ciuda provocărilor, anumite sectoare au avut o evoluție pozitivă. Investițiile au contribuit cu 2,4 puncte procentuale la PIB, în principal datorită fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sectorul construcțiilor a crescut cu 12,3%, aducând 0,7 puncte procentuale la PIB, iar activitățile culturale și recreative au contribuit cu 0,4 puncte procentuale.
Pe de altă parte, comerțul, transporturile și sectorul hotelier au avut o scădere de 3,9%, afectând PIB-ul cu 0,9 puncte procentuale, iar industria și sectorul comunicațiilor au avut, de asemenea, un impact negativ.
O altă tendință observată este stagnarea în sectorul imobiliar, cauzată de o reducere a vânzărilor de apartamente noi. Consumul populației a scăzut cu 2,5%, ceea ce a dus la o pierdere de 1,5 puncte procentuale pentru PIB, în contextul unei puteri de cumpărare în scădere.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie, a menționat că scăderea veniturilor reale ale populației a influențat negativ consumul, motorul principal al economiei. De asemenea, Adrian Mitroi, economist, a menționat că reducerea deficitului, de 1,4% în primul an și 1,7% în anul curent, a fost posibilă datorită fondurilor europene, dar menținerea acestei politici ar putea afecta investițiile, ceea ce ar avea din nou repercusiuni economice.
Comerțul extern a contribuit, de asemenea, la scăderea economică, cu importuri crescând cu 1,6% și exporturi cu 1,3%.
