În ultimele două decenii, România a beneficiat de o creștere economică consistentă, datorată în mare parte procesului de integrare în Uniunea Europeană, reformelor structurale și accesului la piața unică și fondurile europene. Totuși, această ascensiune a fost marcată de dezechilibre economice semnificative.
Leonardo Badea, oficial BNR, a subliniat că, în ciuda ritmului de creștere economică superior altor țări din regiune, România se confruntă cu provocări majore, accentuate de efectele pandemiei COVID-19 și de războiul din Ucraina. Aceste crize au adâncit deficitul fiscal și contul curent, amplificând instabilitatea economică.
Pe parcursul anului 2024, aceste probleme economice ar putea deveni chiar mai acute, influențând viața socială și politică a țării. În acest context, Badea a subliniat necesitatea unei ajustări a modelului de creștere economică, care să evite capcana venitului mediu și să limiteze dezechilibrele pe termen mediu.
O abordare echilibrată ar necesita o strategie complexă care să integreze atât reducerea deficitului fiscal, cât și stimularea veniturilor bugetare. Aceasta nu este doar o măsură economică, ci și o condiție esențială pentru restabilirea încrederii în politicile publice și pentru susținerea competitivității externe.
Leonardo Badea a comparat situația României cu cea a țărilor asiatice care au experimentat rate mari de creștere, dar care au acumulat dezechilibre economice. El a avertizat că stagnarea în progresul economic, denumită „capcana venitului mediu”, poate deveni o realitate dacă nu se adoptă măsuri eficiente.
În concluzie, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și convergență pe termen lung, România trebuie să corecteze dezechilibrele macroeconomice și să adopte politici care să sprijine o creștere economică sănătoasă.
