În marile orașe din România, prețurile apartamentelor au atins niveluri comparabile cu cele din capitale precum Madrid, Berlin sau Amsterdam, în funcție de puterea de cumpărare. Această situație se conturează în contextul în care mulți români își direcționează o parte semnificativă din venituri către necesitățile de bază, precum hrana.
Alex Enășcuț, un bucătar dintr-un restaurant de lux, își dorește să achiziționeze o locuință în Brașov, dar se confruntă cu dificultăți financiare. "Un apartament cu două camere era atrăgător, însă nu reușeam să mă încadrez în buget", a declarat el, menționând că a economisit timp de câțiva ani și a încercat să obțină un credit.
Pe de altă parte, Cristina are în vedere un împrumut de 70.000 de euro pentru un apartament în Sibiu. Deși și-a amânat achiziția pentru a strânge un avans mai mare, se află acum în aceeași situație financiară ca înainte. "E frustrant să vezi cum, deși am economisit, prețurile nu s-au mișcat în favoarea noastră", a spus ea.
Andra Gândilă, expert financiar, a subliniat că prețurile locuințelor au crescut semnificativ, iar în Sibiu, o garsonieră decentă costă cel puțin 60.000 de euro.
În ultimele decenii, prețurile imobiliare din România au crescut cu 61%, depășind tendințele din alte țări europene. Cătălin Crăciun, consultant imobiliar, a explicat că un apartament care acum zece ani se vindea cu 75.000 de euro, astăzi costă aproximativ 130.000 de euro, în funcție de caracteristici.
Un studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung arată că, în București, un locuitor trebuie să aloce 2,7 salarii pentru a cumpăra un metru pătrat de locuință, mai mult decât un german din Berlin. În Cluj, pentru aceeași unitate de măsură, este necesar un efort financiar similar cu cel din Madrid.
În plus, românii cheltuie aproximativ 31% din venituri pe alimente și îmbrăcăminte, comparativ cu 15% în Germania. Dani Sandu, lector universitar, a remarcat că dorința de a se muta în orașe mari este disproporționată.
În ceea ce privește programele de sprijin, "Noua Casă" nu mai oferă ajutoare semnificative, iar numărul de garanții acordate pentru achiziții a scăzut drastic. În acest context, 40% dintre români trăiesc în condiții de supraaglomerare, având la dispoziție doar 1,1 camere de locuit pe persoană, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
Cercetătorii sugerează că statul ar trebui să colaboreze cu sectorul privat pentru a stimula construcțiile și a îmbunătăți condițiile de trai în orașele mici, pentru a oferi o alternativă viabilă celor din marile aglomerări urbane.
