Un recent studiu realizat sub egida NATO semnalează o problemă gravă pentru securitatea militară a Europei. Reducerea capacităților de rafinare a petrolului, generată de tranziția energetică și de renunțarea treptată la combustibilii fosili, ar putea compromite operațiunile militare ale Alianței pe termen lung.
Publicat în luna septembrie, documentul analizează posibile conflicte în următorul deceniu, implicând statele europene membre NATO și forțe trimise din America de Nord. Se estimează că cererea de combustibil pentru aviația militară ar putea depăși resursele disponibile în cazul unui conflict major.
Contextul tensionat de securitate, marcat de activități de război hibrid și acțiuni de sabotaj atribuite Rusiei, amplifică aceste îngrijorări. Deși NATO investește masiv în echipamente militare, cercetătorii subliniază că lipsa combustibilului ar putea deveni o vulnerabilitate critică.
Un oficial militar de rang înalt a declarat că accesul la combustibil este esențial pentru pregătirea militară și pentru descurajarea agresiunilor. „NATO are nevoie de surse de energie fiabile pentru a se apăra”, a adăugat acesta.
Studiul evidențiază faptul că Europa a pierdut aproximativ un sfert din rafinăriile sale de petrol din 2009, iar capacitatea de rafinare a scăzut cu milioane de barili pe zi. În prezent, există doar aproximativ 70 de rafinării operaționale pe continent care pot satisface cerințele interne de combustibil pentru aviație.
Cercetătorii subliniază că măsurile de decarbonizare promovate de Uniunea Europeană au contribuit la închiderea unor rafinării esențiale. În acest context, riscurile de a nu avea suficiente resurse de motorină și kerosen pentru aviație cresc semnificativ.
Studiul sugerează că, în cazul unui conflict major, chiar și confiscarea întregului combustibil pentru aviație din sectorul civil nu ar satisface cerințele armatei. Se estimează că, începând din 2035, ar exista un deficit de 4,7 milioane de tone de combustibil pentru avioane, deficitul putând ajunge la 50 de milioane de tone până în 2050.
Cercetătorii recomandă măsuri urgente, cum ar fi menținerea capacităților de rafinare existente, extinderea rezervelor strategice de combustibil și accelerarea producției de combustibili alternativi pentru aviație, pentru a evita o criză majoră.
