Măsuri mai stricte în România pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Măsuri mai stricte în România pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Recent, un act normativ a modificat și completat Legea 129/2019, având ca scop instituirea unor măsuri mai stricte pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului. Printre aceste măsuri se numără:

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) va avea autoritatea necesară pentru coordonarea politicilor și activităților operaționale referitoare la riscurile naționale. De asemenea, se introduce o cerință explicită pentru furnizarea de către autoritățile publice (cu excepția autorităților de supraveghere) și organismele de auto-reglementare (SRB-uri) a rezultatelor evaluărilor riscurilor. Este dezvoltat un sistem național automatizat pentru a stabili procesele necesare colectării și analizei continue a datelor statistice.

Se preconizează, de asemenea, obligativitatea aplicării unor măsuri sporite de cunoaștere a clientelei (CDD) pentru persoanele expuse politic (PEP) care prezintă riscuri, chiar și standard sau mai mici, până la eliminarea completă a acestora. Agenții imobiliari vor trebui să aplice măsuri CDD atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător. Pragurile pentru aplicarea măsurilor CDD vor fi reduse de la 15.000 euro la 1.000 euro pentru furnizorii de servicii de criptoactive.

Conform legii, după un an de la încetarea exercitării unei funcții publice importante, entitățile raportoare nu vor mai considera persoana respectivă ca fiind expusă public, cu excepția cazului în care aceasta prezintă în continuare un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influenței pe care o poate exercita, caz în care perioada va fi extinsă cu încă un an.

Furnizorii de servicii de criptoactive au obligația de a aplica măsuri standard de cunoaștere a clientelei atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă este echivalentul în lei a minimum 1.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni interconectate.

Accesul la registrele prevăzute de lege este asigurat, în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal, oricărei persoane sau organizații care poate demonstra un interes legitim. Anterior, accesul era permis oricărei persoane fizice sau juridice.

Oficiul colaborează cu Ministerul Justiției și cu autoritățile și instituțiile menționate în Legea 129/2019, precum și cu alte autorități sau instituții publice sau private, în vederea elaborării de programe educaționale și de promovare pentru a crește gradul de conștientizare în rândul asociațiilor și fundațiilor, precum și al comunității de donatori cu privire la potențialele vulnerabilități ale acestora la abuzurile în scopul finanțării terorismului și la riscurile de finanțare a terorismului, precum și la măsurile pe care le pot adopta pentru a se proteja împotriva acestor abuzuri.

Instituțiile prevăzute în Legea 129/2019 includ organele de urmărire penală, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de reglementare, informare și control în domeniu, precum Unitatea de Informații Financiare a României, autoritățile cu atribuții de control financiar/fiscal, autoritatea vamală, organele de stat specializate în activitatea de informații, autoritățile administrative autonome și instituțiile de reglementare și supraveghere sectorială, cum ar fi Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Sursa stire:
Etichete: criptoactive finanțarea terorismului Legea 129/2019 măsuri CDD ONPCSB România spălarea banilor
Autor: Paraschiv Dumitru