În ultimele luni, jucăriile tradiționale au câștigat din nou popularitate, fiind din ce în ce mai căutate de părinți pentru a-i îndepărta pe copii de ecranele telefoanelor și tabletelor. Cărțile de joc, plușurile și piesele de construit revin în forță în coșurile de cumpărături ale românilor.
Antonia și Petra, două surori din Sibiu, exemplifică această tendință, având acces limitat la dispozitivele digitale. În camera lor, zeci de jocuri „clasice” oferă alternative distractive. Unul dintre copii menționează: „Mă pot juca cu Petra. Și mama și tata știu și ei regulile și atunci se pot juca și ei cu noi.”
În acest context, părinții își amintesc cu nostalgie de jocurile cu care au crescut, dând dovadă de un interes crescut pentru jucăriile care includ activitate fizică și socializare.
Părintele Lucian Sandu afirmă: „Petrecem timp împreună cu ele, se bucură și ele, și uite-așa trece timpul fără telefoane și televizor.” Tot mai multe familii caută jucării tradiționale, îngrijorate de timpul petrecut de copii în fața ecranelor.
Potrivit statisticilor, importurile de jucării în România au crescut cu aproximativ 40% în ultimii cinci ani. Această creștere se reflectă și în prețuri, jucăriile de construcție și jocurile de societate devenind tot mai solicitate. De exemplu, cărțile de joc au crescut cu 30%, iar păpușile cu 15%.
Printre jucăriile la modă se numără și slime-ul, care a devenit popular atât în rândul copiilor mici, cât și al celor mari, fiind apreciat pentru efectul său antistres. Jucăriile squishy, care sunt moi și ușor de strâns, sunt de asemenea căutate.
În Marea Britanie, jucăriile tradiționale au contribuit la cea mai mare creștere a vânzărilor din ultimul deceniu, cu un avans de 17% comparativ cu anul anterior. Geoff Sheffield, președintele Asociației Comercianților de Jucării din Marea Britanie, subliniază importanța acestor jucării în dezvoltarea imaginației copiilor: „O astfel de jucărie îi îndepărtează pe copii de ecrane și îi încurajează să petreacă timp creând ceva.”
O cercetare recentă Salvați Copiii relevă că 62% dintre copii din România petrec cel puțin trei ore pe zi pe internet, iar un sfert depășesc șase ore, afectându-le somnul și relațiile sociale.
