Mişcările de boicot și tarifele vamale amenință să amplifice tendințele de declin deja existente în industria băuturilor spirtoase, conform raportului CNBC.
Miercuri, producătorul francez de coniac Rémy Cointreau a devenit cea mai recentă companie importantă din sector, alăturându-se altor mari jucători, precum Diageo și Pernod Ricard, care și-au retras previziunile de vânzări din cauza incertitudinilor economice și comerciale.
„În contextul lipsei de vizibilitate macroeconomică și a incertitudinilor geopolitice legate de tarifele dintre SUA și China, condițiile necesare pentru a menține obiectivele pentru 2029-2030 nu mai sunt îndeplinite”, a declarat compania.
Vânzările diviziei de coniac a grupului Rémy Cointreau au scăzut cu 22% în anul financiar, din cauza consumului mai slab din SUA și a „condițiilor de piață complexe” din China.
Citește și:
Fostul rege al lichiorurilor din China, condamnat la închisoare pe viață pentru luare de mită.
Coniacul, băutură emblematică a regiunii franceze Cognac, a fost sever afectat de tensiunile dintre SUA și China. De asemenea, LVMH a raportat o scădere de 17% la vânzările de băuturi Hennessy în primul trimestru.
Însă nu doar coniacul suferă. Divizia de vinuri și spirtoase a LVMH a fost cea mai slabă din grup, iar Diageo a înregistrat scăderi semnificative la Tanqueray, Gordon’s și Smirnoff, în timp ce berea Guinness a avut vânzări mai bune.
„Spirtoasele trec printr-o corecție în SUA, iar tarifele vamale adaugă un strat suplimentar de incertitudine”, arată un raport Jefferies.
Tarifele care afectează vânzările
Pentru spirtoase și vinuri, reglementările legale și statutul de „produs cu denumire de origine” implică producție locală și o expunere semnificativă la tarifele vamale de import ale SUA. De exemplu, șampania trebuie să fie produsă și îmbuteliată în regiunea Champagne.
„Aceste produse sunt vulnerabile la tensiuni geopolitice, deoarece depind de exporturi”, a explicat Sanjeet Aujla, analist UBS. Rémy Cointreau estimează un impact negativ de 65 de milioane de euro (55 milioane de dolari) din cauza actualelor tarife, după măsurile de atenuare. Diageo a anunțat că aproximativ 25% din afacerile sale vor fi afectate de taxele vamale.
În contrast, berea, fiind de obicei produsă local, pare să fie mai protejată. Producători mari precum AB InBev, Heineken și Carlsberg și-au menținut prognozele pentru acest an.
Industria a experimentat o perioadă de creștere accelerată în timpul pandemiei, când consumatorii au cheltuit mai mult pe băuturi premium.
„În pandemie, oamenii nu doar că au consumat mai mult, dar au trecut și la produse premium”, a declarat Aujla.
Totuși, în prezent, pe fondul inflației și al schimbărilor climatice, consumatorii sunt mai reticenți să cheltuie 100 de dolari pe o sticlă de coniac scump. Aceștia optează pentru produse mai accesibile sau băuturi ready-to-drink (RTD), pe bază de spirtoase.
„Aceste RTD pe bază de spirtoase afectează creșterea sectorului, în special la vodcă și rom. Doar whisky-ul, tequila și ginul premium rezistă mai bine”, afirmă raportul Jefferies.
„Această tendință de premiumizare este acum în pauză, din cauza fluctuațiilor ciclice din industrie”, a adăugat Aujla.
Un declin structural?
Pe lângă factorii economici, tendințele legate de sănătate și wellness contribuie la scăderea consumului de alcool. Tot mai mulți devin „sober curious” (curioși de viața fără alcool), iar producătorii au lansat game de băuturi cu conținut scăzut sau fără alcool.
Medicamentele pentru slăbit, care au dovedit că pot reduce pofta de alcool, reprezintă, de asemenea, o provocare posibilă. Cu toate acestea, analiștii sunt împărțiți în privința severității și duratei declinului: „Există o dezbatere semnificativă cu privire la faptul dacă cererea slabă este ciclică sau structurală”, a comentat James Edwardes Jones de la RBC Capital Markets.
Aujla consideră că este „un pic din ambele, dar mai degrabă ciclic decât structural”. Totuși, chiar și după ce efectele ciclice se vor disipa, se așteaptă ca ritmul de creștere al industriei băuturilor spirtoase din SUA să fie cu 1-2% sub media istorică de 4-5%.
