Guvernul propune o serie de măsuri în cadrul unei Strategii Naționale împotriva Extremismului, având ca scop prevenirea radicalizării tinerilor. Aceste măsuri sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanții OCDE și implică, printre altele, o mai bună colaborare între profesori și autoritățile locale.
Una dintre inițiativele cheie este crearea unei hărți care să identifice cazurile de radicalizare în rândul adolescenților, cu un accent pe cei care prezintă risc de abandon școlar sau au comportamente deviante. Această abordare ar permite o monitorizare mai eficientă a tinerilor susceptibili la influențe violente.
Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a subliniat importanța rolului profesorilor în această strategie, afirmând că aceștia trebuie să fie atenți la semnele de radicalizare în rândul elevilor. „Un copil care răspunde radicalizării va spune nu extremismului,” a adăugat Ionescu.
Pe de altă parte, Marius Nistor, președintele Federației Sindicale Spiru Haret, a exprimat îngrijorarea că profesorii nu pot fi transformați în agenți de securitate, subliniind necesitatea unor măsuri de siguranță adecvate în școli.
Organizațiile non-guvernamentale (ONG) au oferit sprijin în formarea profesorilor, subliniind că implicarea familiei este esențială. Monica Ploeșteanu, specialist în educație, a subliniat importanța activităților extracurriculare și a creării de rutine de autoreglare pentru tineri.
Conform planului, părinții vor fi informați despre simbolurile și metodele de recrutare utilizate de grupările extremiste, precum și despre semnele de comportament care pot indica tendințe de radicalizare. Aceștia vor fi încurajați să monitorizeze activitățile online ale copiilor lor și anturajul acestora.
Includerea cultelor religioase și a cluburilor sportive este, de asemenea, parte a strategiei, care se întinde pe o perioadă lungă, cu termen de implementare până în anul 2030. Cu toate acestea, detalii specifice despre măsurile concrete lipsesc din document.
