Instabilitatea lanțului global de aprovizionare a determinat mari jucători să caute rute alternative de transport. În acest context, Portul Constanța devine o oportunitate strategică, în timp ce activitățile economice dubioase își fac apariția în apele românești.
Un caz notabil implică tranzacția controversată legată de Moldomin Moldova Nouă, unde doi cetățeni sârbi au corupt oficiali pentru a prelua controlul asupra unei afaceri esențiale de cupru, iar documentele aferente au ajuns pe mâinile unor spioni ruși. Firma implicată, Maneco AG, are legături obscure cu oameni de afaceri netransparenți.
Andreas Frank, consultant financiar, a subliniat lipsa de informații despre proprietarii reali ai acestei companii. În plus, un sârbi care reprezenta Maneco AG este căutat pentru corupție în România, având legături cu Stephan Iovanovici, asociat cu Oil Terminal, într-un proiect controversat de bitum.
În urma anexării Crimeei, Uniunea Europeană și Statele Unite au început să impună sancțiuni împotriva Rusiei, iar agresiunea din 2022 a intensificat aceste măsuri. Dragoș Tîrnoveanu, fondator 45north, a explicat că sancțiunile sunt menite să limiteze accesul Rusiei la resurse financiare esențiale pentru mașina de război.
Sovcomflot, cea mai mare companie de transport maritim din Rusia, a transferat nave către companii afiliate pentru a evita sancțiunile. Această „flotă din umbră” continuă să transporte produse petroliere rusești, făcând apel la tehnici de camuflaj.
În Marea Neagră, activitatea maritimă rămâne intensă. Tranzacții suspecte au fost observate între nave turcești și petroliere rusești sub sancțiuni internaționale. Adrian Dorogan, analist de informații, a evidențiat operațiunile dubioase ale acestor nave și modul în care se desfășoară transferurile în proximitatea apelor teritoriale românești.
Florin Șincan, căpitan-șef al portului Midia, a menționat că navele care au schimbat pavilionul după începutul războiului nu pot accesa porturile românești. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni infiltrarea navelor suspecte.
În ciuda acestor reglementări, Garda de Coastă nu a semnalat incidente legate de navele sub sancțiuni, iar Autoritatea Navală Română a evitat să comenteze situația. O comisie interinstituțională guvernamentală monitorizează aplicarea sancțiunilor, dar nu a răspuns solicitărilor de informații.
Se discută despre un nou pachet de sancțiuni internaționale care va viza companiile implicate în tranzacțiile cu flota fantomă. Tom Keatinge de la RUSI a explicat că scopul sancțiunilor este de a reduce fondurile disponibile Rusiei pentru continuarea războiului din Ucraina.
România continuă lucrările de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, un proiect strategic de 2,5 miliarde de euro, legat de portul Constanța. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat impactul sever al sancțiunilor asupra economiei ruse și nevoia de a le menține.
