România se află într-o perioadă economică dificilă, cu industria și serviciile fiind cele mai afectate sectoare. Construcțiile și agricultura, însă, ar putea înregistra rezultate pozitive în acest context.
Comisia de Prognoză preconizează o contracție economică de 0,4% pentru anul în curs, în contrast cu estimările anterioare care anticipau o creștere modestă de 0,1% a PIB-ului.
Valoarea totală a economiei românești este estimată la peste 2.086 miliarde lei, dar creșterea aceasta nu se traduce neapărat în mai mulți bani pentru cetățeni, având în vedere că o parte provine din majorarea prețurilor.
Christian Năsulea, economist, a subliniat că scăderea de 0,4% este semnificativă și că nu trebuie să ne așteptăm la îmbunătățiri imediate. „Creșterea PIB nu reflectă neapărat o îmbunătățire a condițiilor economice”, a adăugat el.
Inflatia României este cea mai mare din Uniunea Europeană, atingând 6,5% în septembrie, comparativ cu o medie de 3,8% în rândul statelor membre. Se estimează că inflația va ajunge la 6,4% la sfârșitul anului, ceea ce va continua să afecteze bugetele familiilor, determinând cetățenii să limiteze cheltuielile.
Creșterea costurilor energiei este un alt factor de stres pentru populație și companii, România având cea mai mare creștere a prețurilor la curent electric din UE, de aproape 52% într-un an.
Industria este prevăzută să înregistreze o scădere de 3,4% până în 2026, iar sectorul serviciilor ar putea suferi o diminuare de 1,9%, în special din cauza performanțelor slabe în comerț și transporturi.
Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a menționat că pierderile din PNRR sunt semnificative și că este esențial să ne bazăm pe resurse interne, în loc de a depinde exclusiv de fonduri europene.
Totuși, există sectoare cu perspective mai optimiste. Construcțiile ar putea încheia anul cu o creștere estimată de 10,1%, sprijinite de investiții în infrastructură. Pe de altă parte, numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 15% în primele nouă luni.
Agricultura este de asemenea preconizată să înregistreze un avans de 5,1%. Pentru anul următor, CNSP estimează o revenire economică cu o creștere de 1,7%.
Guvernul a adoptat recent prima rectificare bugetară din 2026, având ca scop finanțarea serviciilor publice și continuarea investițiilor.
