Conflictul a început în martie 2025, după decesul lui Sun, un bărbat din nordul Chinei, care a lăsat o moștenire de aproximativ 420.000 de dolari. Înainte de a deceda, el a transferat proprietatea sa, evaluată la trei milioane de yuani, fiului său, stipulând că fiica adoptată trebuie să primească "compensații rezonabile".
Fiica adoptată a contestat moștenirea, argumentând că documentul de transfer era semnat doar de tată, ceea ce ar însemna că partea mamei ei ar trebui inclusă în moștenire. „Această casă mi-a fost oferită de părinții mei, nu îmi va lua nimeni nimic”, a susținut ea.
Fiica, adoptată în 1966 de Sun și soția sa, a crescut împreună cu fratele ei biologic. Disputa a dus la un proces la Tribunalul Poporului din districtul Nankai, Tianjin.
În instanță, sora a prezentat dovezi surprinzătoare, care arătau că fratele avea mențiunea „adoptat” în documentele sale de înregistrare, ceea ce a stârnit emoții intense. Totuși, fratele a subliniat că a avut grijă de părinți în ultimii ani și nu dorea să împartă proprietatea.
Judecătorul a afirmat că adopția nu afectează drepturile de moștenire, iar după o mediere de trei ore, s-a ajuns la o înțelegere. Proprietatea a rămas la frate, iar el va plăti sorei 550.000 yuani (aproximativ 77.000 USD) ca despăgubire.
În China, tradițiile moștenirii favorizează bărbații, dar legislația a evoluat pentru a promova egalitatea de gen, deși normele culturale încă influențează deciziile legate de moștenire.
Această situație a generat discuții intense pe rețelele sociale, unde utilizatorii au comentat despre nedreptăți și familii dezbinate.
