România se confruntă cu o problemă majoră în privința educației preșcolare, având cea mai mică rată de înscriere a copiilor la grădiniță din Uniunea Europeană. Această situație afectează dezvoltarea timpurie a celor mici, iar specialiștii subliniază că absența de la grădiniță poate avea consecințe pe termen lung.
În special în mediul rural, mulți părinți aleg să nu își trimită copiii la grădiniță, fie din motive financiare, fie din lipsa unor instituții apropiate. De exemplu, într-o grădiniță din Rediu, județul Iași, se raportează o absență de 30% a copiilor în fiecare lună, iar unii lipsesc perioade lungi de timp.
Bianca Vasilache, educatoare, explică că unele familii preferă să își țină copiii acasă pentru a petrece mai mult timp împreună sau din cauza problemelor familiale. Unii copii care au fost plecați în străinătate se întorc fără abilitățile necesare pentru a se integra în colectivitate.
Conform datelor Eurostat, motivul principal pentru care mulți părinți români nu își pot permite gândul de a-și trimite copiii la grădiniță este lipsa resurselor financiare sau a infrastructurii educaționale. România are o rată de participare la educația preșcolară de aproximativ 76%, comparativ cu alte state europene, precum Franța, unde toți copiii de peste 3 ani sunt înscriși la grădiniță.
Pandemia a agravat această situație, schimbând percepția asupra educației timpurii. Radu Szekely, expert în educație, afirmă că lipsa grădiniței are efecte ireversibile asupra dezvoltării cognitive a copiilor, aceștia având dificultăți în a se adapta la școală, neștiind să urmeze instrucțiuni sau să interacționeze corespunzător cu ceilalți.
Abia din anul precedent, grupa mijlocie a devenit obligatorie, dar diferențele de acces la educația timpurie între zonele rurale și urbane continuă să se adâncească. Această discrepanță lasă mulți copii din familii cu resurse limitate expuși riscului de abandon școlar.
