În România, aproximativ 1.327.000 de femei au statut de casnice, parte a unei categorii mai largi, populația inactivă din punct de vedere economic. Aceste femei se ocupă de creșterea copiilor, îngrijirea părinților și gestionarea gospodăriilor, fără a genera venituri și fără contribuții sociale sau drepturi la pensie. Președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, a subliniat că munca lor are valoare economică, dar este adesea ignorată.
România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de femei antreprenor, dar decalajul de ocupare între femei și bărbați este semnificativ, cu 18,7 puncte procentuale față de media europeană de 9,6 puncte. Chiriac a remarcat că, deși femeile intră pe piața muncii cu diplome superioare, ele ies cu salarii și pensii mai mici.
În domeniile STEM, România are cea mai mare pondere de femei absolvente din Uniunea Europeană, 42,1%, dar acest lucru nu se traduce în participarea pe piața muncii, unde ratele de ocupare pentru femei sunt 59,5%, comparativ cu media europeană de 71,3%.
Printre obstacolele întâmpinate de femei în angajare se numără responsabilitățile familiale și lipsa serviciilor de îngrijire. Chiriac a explicat că multe femei nu au opțiuni viabile pentru îngrijirea copiilor, iar venitul pe care l-ar putea câștiga nu acoperă costurile necesare.
Cercetarea estimează că munca neremunerată a femeilor are o valoare economică între 150–336 miliarde de lei anual, echivalentul a 9%–19% din PIB-ul României pentru 2024. De asemenea, analiza arată o diferență medie de 432 lei între câștigurile salariale brute ale femeilor și bărbaților, iar diferența dintre pensii este de 1.270 lei.
În acest context, Chiriac propune zece măsuri pentru a reduce aceste decalaje, inclusiv extinderea creșelor publice și facilitarea accesului la finanțare pentru femeile antreprenor. România trebuie să treacă de la o problemă de potențial la una de valorificare a capitalului uman feminin.
