Datoria Trezoreriei Statelor Unite a depășit recent suma de 40.047 miliarde de dolari, un nou record care a fost generat de creșterea împrumuturilor pentru sănătate și asigurări sociale, precum și de costurile dobânzilor.
Estimările anterioare ale Biroului Congresului pentru Buget (CBO) indicau o datorie de aproximativ 39.400 miliarde de dolari până la finalul anului, însă aceasta a crescut mai rapid decât se anticipa. Această situație complicată apare într-un context economic marcat de inflație și de creșterea prețurilor la energie, cauzate parțial de tensiunile din Orientul Mijlociu.
În plus, randamentele obligațiunilor pe termen lung au atins niveluri record, ceea ce înseamnă că guvernul va trebui să aloce mai multe resurse pentru refinanțare, crescând astfel gradul de îndatorare.
Ministerul Finanțelor a anunțat măsuri de răscumpărare a obligațiunilor pe termen lung, ceea ce a avut un efect calmant asupra piețelor financiare, contribuind la scăderea ratelor dobânzilor.
Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution, a subliniat că deficitul federal crește într-un ritm nesustenabil, având în vedere că datoria națională s-a dublat de la criza financiară din 2008, ajungând la aproape 125% din PIB-ul SUA.
Deficitele anterioare, între 3% și 4% din PIB, erau considerate alarmante, dar acum acestea se apropie de 6% până la 7%. Această situație a creat o atmosferă de nervozitate pe piețele financiare.
Promisiunile anterioare ale fostului președinte Donald Trump de a reduce cheltuielile guvernamentale și deficitul nu au fost îndeplinite, iar recent, ministrul de Finanțe, Scott Bessent, a declarat că obiectivul este de a aduce deficitul la 3% din PIB. Totuși, acest deficit a crescut în ultimele luni, în special din cauza anulării unor taxe vamale de către Curtea Supremă.
În timp ce analistii subliniază că nu există un prag specific al datoriei care să declanșeze o criză financiară, situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a politicilor fiscale ale SUA.
