În cadrul unei ședințe recente de Guvern, a fost prezentată situația actualizată a datoriilor publice ale României, care a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat. Această depășire a pragului de 60% activează reguli mai stricte pentru gestionarea cheltuielilor publice și impune Ministerului Finanțelor responsabilitatea de a informa Guvernul despre depășirea limitelor legale.
Conform legislației în vigoare, Guvernul nu are voie să aprobe măsuri care să crească cheltuielile pentru salarii sau asistență socială cât timp datoria publică depășește acest prag. Astfel, orice inițiativă bugetară trebuie să fie bine fundamentată și să respecte cadrul fiscal stabilit prin Strategia fiscal-bugetară.
În prezent, România se află sub observația Comisiei Europene pentru deficit excesiv, iar planurile de consolidare fiscală impun limite stricte privind creșterea cheltuielilor. Estimările sugerează că datoria ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026 și să continue să crească până la 63,9% în 2028, cu condiția menținerii unei traiectorii de reducere a deficitului bugetar.
În prima jumătate a acestui an, deficitul bugetar a fost redus la aproximativ 42 miliarde de lei, față de 70 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar veniturile au crescut cu 32 miliarde de lei. Aceste rezultate sunt esențiale pentru menținerea calificativului de investiții al țării.
Ministrul Finanțelor a subliniat importanța prudenței în luarea deciziilor bugetare, afirmând că trebuie să se evite angajamentele financiare care ar putea destabiliza economia. Consolidarea fiscală nu este doar o obligație, ci și o necesitate pentru a asigura un viitor economic stabil, care să permită investiții în educație, sănătate și infrastructură.
