Județul Vâlcea se confruntă cu o situație demografică alarmantă, conform unei evaluări recente efectuate de Ministerul Dezvoltării. Din analiza datelor recensământului, reiese că doar Râmnicu Vâlcea îndeplinește criteriile necesare pentru a-și menține statutul de municipiu. Drăgășani, al doilea municipiu al județului, ar putea fi retrogradat.
Populația Râmnicului a scăzut la 93.151 de locuitori, de la 98.776 în 2011, în timp ce Drăgășani numără doar 15.600 de locuitori, mult sub pragul minim de 40.000 impus de legislație.
Orașele din județ se află, de asemenea, în dificultate. Băile Govora are 2.158 de locuitori, Băile Olănești – 3.759, Ocnele Mari – 3.134, Bălcești – 4.235, Berbești – 5.696, Horezu – 6.467, Călimănești – 7.358 și Băbeni – 7.570, toate sub limita de 10.000 de locuitori necesară pentru a păstra statutul de oraș.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că analiza a fost realizată pe baza datelor statistice, fără influențe politice. „Dintre cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul.
Retrogradarea unei localități poate fi propusă în cazul în care nu îndeplinește cerințele legale, dar acest proces nu este automat. Ministerul monitorizează periodic indicatorii demografici și poate iniția o propunere legislativă pentru reclasificare atunci când disparitățile devin notabile.
Deși multe orașe din Vâlcea nu respectă pragurile legale, există și aspecte care pot influența deciziile administrative. Localități precum Băile Olănești, Călimănești și Băile Govora sunt stațiuni balneare importante, iar Băbeni se află într-o dezvoltare industrială evidentă. Horezu, recunoscut pentru tradițiile sale în ceramică, adaugă un alt strat la complexitatea situației.
Astfel, județul Vâlcea ar putea menține o mare parte din structura sa administrativă actuală, chiar dacă pe hârtie, doar Râmnicu Vâlcea corespunde criteriilor demografice stricte. Ministrul a recunoscut că „există o diferență semnificativă între statutul administrativ și realitatea demografică”, subliniind că analiza este una tehnică, fără conotații politice.
