Anul 2025 continuă să aducă la lumină cazuri alarmante de violență domestică, lăsând multe femei să se confrunte singure cu abuzurile din partea partenerilor lor. În ciuda demersurilor legale existente, realitatea este că multe victime se simt neajutorate și ignorate de autorități.
În diverse comunități, mentalitatea tradițională face ca bărbații să considere că femeile le „aparțin”, iar orice tentativă de independență este percepută ca o provocare care necesită „răzbunare”. Această viziune distorsionată contribuie la perpetuarea violenței și justificarea abuzului.
Legea românească oferă protecție victimelor violenței domestice, dar implementarea și eficiența acesteia sunt adesea contestate. În cele mai multe cazuri, femeile care se prezintă la poliție nu primesc sprijinul necesar, iar teama de represalii le împiedică să raporteze abuzurile. Mulți se tem că, prin denunțarea agresorului, vor distruge familia.
În primele luni ale anului 2025, România a fost marcată de o serie de crime violente împotriva femeilor, ceea ce a generat o indignare publică semnificativă. Statisticile arată că cel puțin 33 de femei au fost ucise de foști sau actuali parteneri în această perioadă, în ciuda semnalelor de alarmă transmise autorităților.
Printre cazurile recente se numără o femeie din Arad, care a fost răpită și ucisă de fostul partener, și o altă victimă din Hunedoara, găsită moartă în casa sa. De asemenea, o tânără din Miheșu de Câmpie a fost omorâtă și incendiată de fostul iubit, iar o altă femeie a fost ucisă cu un topor în fața copiilor săi. Aceste incidente au scos în evidență ineficiența măsurilor de protecție existente.
În primele șase luni ale anului, poliția a intervenit în 61.431 de cazuri de violență domestică, emisiuni de ordine de protecție fiind frecvente. Totuși, statisticile arată o scădere generală a infracțiunilor de violență domestică, ceea ce nu reflectă neapărat realitatea din teren.
Una dintre măsurile de protecție implementate este monitorizarea electronică a agresorilor, care are rolul de a descuraja comportamentele violente și de a asigura o reacție rapidă din partea autorităților în cazul unor situații de risc. Aceasta poate fi activată doar cu consimțământul victimei și implică utilizarea unor dispozitive electronice de supraveghere.
Femicidul, definit ca uciderea femeilor pe criterii de gen, reprezintă o formă extremă de violență recunoscută pe plan internațional. În România, autoritățile și organizațiile non-guvernamentale solicită măsuri mai stricte pentru protejarea femeilor și incriminarea femicidului în Codul Penal.
În ultimele luni, mii de oameni au protestat în stradă, cerând o atenție sporită asupra violenței împotriva femeilor și implementarea unor măsuri legislative eficiente. În acest context, o petiție cu peste 15.000 de semnături a fost înaintată Guvernului, solicitând o reacție reală din partea autorităților.
