Sfântul Ilie Tesviteanul, figura proeminentă din istoria biblică, a trăit în secolul al IX-lea î.Hr. în Regatul de Nord al Israelului. Este cunoscut ca proroc pasionat, dedicat credinței în Dumnezeu și realizării de minuni. Conform tradiției, el nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc, simbolizând lupta împotriva răului.
În credința populară, Sfântul Ilie este asociat cu fenomene meteorologice, având puterea de a aduce ploaie și de a alunga seceta. De aceea, multe rugăciuni sunt îndreptate către el în momente de nevoie de apă.
Pe 20 iulie, românii respectă diverse tradiții populare. Este o zi în care nu se lucrează, deoarece se crede că Sfântul Ilie poate pedepsi prin furtuni pe cei care nu respectă această regulă. De asemenea, se evită consumul de mere, considerate fructe sacre.
O altă practică este amintirea celor decedați, în special a copiilor, prin diverse ritualuri, cum ar fi oferirea de mere căzute în semn de pomană. Bisericile se umplu de ofrande, iar gospodarii organizează praznice.
În această zi, se strâng și plante medicinale, cum ar fi busuiocul și pelinul, care sunt ulterior uscate și sfințite. Cenușa acestor plante este folosită în remedii tradiționale.
Un obicei specific este recoltarea mierii, realizată de bărbați îmbrăcați festiv. După această activitate, se organizează o masă festivă, celebrând roadele muncii lor.
Sfântul Ilie este de asemenea patronul Aviației Române, datorită imaginii sale de protector al celor care zboară.
Peste 127.000 de români își sărbătoresc onomastica cu această ocazie, majoritatea fiind bărbați cu numele Ilie, alături de femeile ce poartă derivate ale acestui nume.
Rugăciunile din această zi sunt adresate pentru ploaie, sănătate și protecție, cu credința că dorințele sincere vor fi ascultate în noaptea de Sfântul Ilie.
