Un raport recent analizează politicile educaționale din statele membre și partenere ale Uniunii Europene, folosind ca referință rezultatele testelor PISA 2022.
Conform acestor rezultate, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele de citire, matematică și științe, având un procent ridicat de elevi cu performanțe sub așteptări, în special în rândul celor din familii fără acces la cărți.
Raportul subliniază că măsurile concrete pentru îmbunătățirea alfabetizării sunt insuficiente, având în vedere și majorarea TVA-ului pe cărți, aplicată de guvern în această vară. România se află pe locul al cincilea în Europa în ceea ce privește procentul de elevi cu rezultate foarte slabe, depășind doar Cipru, Bulgaria, Muntenegru și Albania.
Diferențele de performanță sunt evidente între elevii care au acces la cărți și cei care nu au. Numai 29,9% dintre elevii cu cel puțin 26 de cărți acasă au obținut rezultate slabe, în timp ce procentul crește dramatic la 70,3% pentru cei care au mai puțin de 25 de cărți, ceea ce plasează România pe penultimul loc, după Ungaria.
Analiza Eurydice indică faptul că România a implementat o modificare a politicilor-cadru pentru competențele de bază, dar nu a stabilit obiective măsurabile. Alte țări europene au integrat abordări mai variate pentru a obține rezultate mai eficiente. Raportul identifică trei tipuri principale de intervenții:
- Promovarea predării diferențiate
- Îmbunătățirea sprijinului pentru învățare
- Creșterea numărului de profesori sau de personal auxiliar
România a adoptat doar măsuri pentru întărirea sprijinului în învățare, fără a combina intervențiile pentru o abordare mai eficientă.
Deși raportul sugerează că timpul de predare și flexibilitatea programului sunt esențiale pentru îmbunătățirea competențelor, România, la fel ca multe alte state din centrul și estul Europei, nu a modificat organizarea predării în perioada 2020-2025. Singura modificare curriculară semnalată este introducerea Profilului absolventului de liceu, aplicabil din 2023, pentru clasele care au început anul acesta.
În ceea ce privește evaluarea, România a implementat doar evaluări de diagnostic, fără teste naționale sau alte măsuri utilizate de alte țări. De asemenea, raportul menționează că România a adoptat o singură măsură de sprijin pentru profesori, concentrându-se pe programele de dezvoltare profesională continuă, fără a oferi materiale didactice sau noi modele de finanțare pentru a stimula autonomia școlilor.
În ceea ce privește implicarea părinților, România a înregistrat doar măsuri generale, fără detalii specifice, spre deosebire de alte state care au implementat seminarii, resurse pedagogice pentru părinți sau programe de alfabetizare familială.
