România a obținut o victorie decisivă în disputa legală cu Gabriel Resources privind proiectul minier de la Roșia Montană. Pe 13 noiembrie, Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) a respins cererea companiei canadiene de anulare a unei hotărâri din 2024, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
Decizia finalizează toate căile legale prin care Gabriel Resources ar fi putut contesta verdictul, asigurând astfel că România nu va plăti despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari solicitate de companie. Această sumă reprezenta cea mai mare pretenție financiară adresată vreodată statului român în cadrul unui arbitraj internațional.
Ministerul Finanțelor a precizat că suma cerută de Gabriel Resources era echivalentă cu aproximativ 31,5 miliarde de lei, adică circa 1,5% din produsul intern brut estimat pentru anul 2026.
Gabriel Resources a susținut că România a încălcat acordurile bilaterale de protecție a investițiilor cu Canada și Regatul Unit. Totuși, în martie 2024, tribunalul arbitral din Washington a decis că România nu a încălcat aceste obligații, respingând toate pretențiile formulate de companie.
În iulie 2024, Gabriel Resources a solicitat anularea hotărârii, invocând o constituire necorespunzătoare a tribunalului și abateri de la normele procedurale. Comitetul ad-hoc, condus de Eduardo Zuleta, a respins toate argumentele aduse de companie. Procedura de anulare a durat din iulie 2024 până în noiembrie 2026, incluzând schimburi de memorii și audieri.
Ministerul Finanțelor a anunțat că va continua eforturile pentru recuperarea cheltuielilor legate de acest litigiu.
„Este rezultatul unei apărări instituționale și juridice susținute”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că statul român a demonstrat capacitatea de a-și proteja interesele. Premierul Luca Niculescu a evidențiat importanța deciziei pentru protejarea mediului și a patrimoniului cultural de la Roșia Montană.
Licența de exploatare a zăcământului de aur și argint de la Roșia Montană a fost deținută de Roșia Montană Gold Corporation, controlată de Gabriel Resources, cu o participație minoritară a statului român. Proiectul preconiza cea mai mare exploatare de aur la suprafață din Europa, utilizând cianuri.
În 2013, un proiect de lege care ar fi declarat mina de interes național a generat proteste masive, iar Parlamentul a decis să respingă această legislație. În 2021, peisajul cultural minier de la Roșia Montană a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
