Vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva, a tras un semnal de alarmă asupra efectelor îmbătrânirii populației în România, care va exercita presiuni asupra pieței muncii, sistemului de pensii, sănătății și protecției sociale. Conform datelor provizorii, la 1 ianuarie 2026, indicele de îmbătrânire demografică a atins valoarea de 135,9 persoane de 65 de ani și peste pentru fiecare 100 de tineri sub 15 ani.
Acest indice a crescut semnificativ de la 112 în 2016, iar în comparație cu 2025, a avansat de la 131,3. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20,3% în 2025 la 20,5% în 2026, în timp ce proporția copiilor cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut de la 15,4% la 15,1%. De asemenea, raportul de dependență demografică a scăzut ușor, ajungând la 55,2.
Populația rezidentă a României era de 19.041.322 de persoane la începutul anului 2026, cu 1.829 mai puține decât în anul precedent. Aproape 4,9 milioane de oameni au peste 60 de ani, reprezentând 25,7% din populație, iar femeile constituie 58,7% din acest segment.
Scăderea populației este în principal cauzată de sporul natural negativ, cu 104.100 de nașteri mai puține decât decese, în 2025. În contrast, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, dar nu a compensat pierderile demografice. România devine astfel o țară de imigrație, fără a opri scăderea populației rezidente.
Silviu Vîrva a subliniat că această schimbare demografică va influența semnificativ piața muncii și sustenabilitatea sistemului de pensii. Cu o populație activă mai mică, se vor înregistra dificultăți în recrutare și un deficit de personal în anumite domenii. De exemplu, în 2025, rata de ocupare a fost de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, 5,2% pentru cele de 65-69 de ani și 1,1% pentru persoanele de 70-74 de ani, în timp ce la nivel național, rata de ocupare a fost de 48,3%.
„Îmbătrânirea populației reprezintă o provocare demografică, economică și socială care necesită regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung,” a afirmat Vîrva. Acesta a propus un sistem axat pe prevenție și susținerea îmbătrânirii active, în locul unui model concentrat exclusiv pe îngrijirea celor care depind de ajutorul altora.
